Duminica dimineata am facut o schimbare de agenda, Daca initial imi propusesem sa revizitez proaspat redeschisul muzeu Zambaccian, vremea frumoasa mi-a deschis apetitul de plimbare, mai ales ca aveam niste restante: casele memoriale George Calinescu si George Bacovia.
Prima se afla intre Calea Dorobanti si Calea Floreasca pe o strada ce poarta numele criticului literar. Dupa cum mi se povestise, este o casa liliputana, alcatuita din doua corpuri, alaturi de care se afla o curte minuscula. In prezent, vizitatorul are acces doar la corpul din fundul curtii unde sunt doua camere si un vestibul. Explic mai incolo de ce accesul este limitat.
Camera de lucru a lui George Calinescu este ticsita cu carti, atat in romana, cat si in numeroase limbi straine pe care criticul le stapanea la perfectie. De asemenea, aici se afla numeroase tablouri valoroase semnate de pictori precum Tonitza, Pallady, Iser, Patrascu etc., dar si cateva icoane realizate chiar de catre Calinescu.
In cea de-a doua camera, pe langa tablouri, se afla multe scrinuri si masute, dar de mare interes este masivul scrin negru care a dat numele ultimului mare roman al scriitorului, urmarea mai slaba a monumentalului Bietul Ioanide.
Am putut vedea si o carte primita in dar de la Tudor Arghezi, cu o dedicatie acordata de poetul de la Martisor bunului sau prieten.
Casa este strivita de o constructie masiva aflata in curtea din partea dreapta, cum privim de la strada. Apoi, micul havuz care dadea farmec curtii a fost acoperit si acum prin mijlocul gradinii trece o alee betonata grosier.
Dupa aceasta oprire, am mers pe Soseaua Giurgiului, din care se rupe o strada sinuoasa, cu multe case decrepite si numeroase maghernite. Pe Strada George Bacovia se afla casa bucuresteana a poetului, departe de soseaua principala. Ca si Martisorul, aflat oarecum proxim, la inceputuri casa se afla departe de lumea dezlantuita a orasului, in Comuna Serban Voda.
Se pot vizita trei camere si un vestibul, iar cel mai mare interes il are cea mai mica incapere: cea in care Bacovia a scris multe din textele sale. Si aici gasim tablouri valoroase, intre care o pictura Balcic care o imortalizeaza pe Agata, sotia lui Bacovia. Pictura este realizata de catre Cecilia Cutescu-Storck si este o piesa importanta dintr-un puzzle aflat in muzeul artistei, de langa SNSPA. Acolo se afla chiar o camera Balcic cu tablouri ce surprind vechiul oras din Cadrilater.
De interes sunt si sculpturile Militei Patrascu si desene realizate chiar de Bacovia. Si, fireste, biblioteca poetului, precum si obiecte cult, precum celebrul sau baston - sau renumit era doar cel al lui Arghezi?
Sa revin insa cu o precizare aflata din "surse bacoviene" pe marginea casei lui Calinescu. Se pare ca exista un interes din partea curatoarei casei memoriale a autorului Istoriei literaturii romane de a tine pentru sine casa de la strada, de aici inghesuirea multor obiecte in corpul din fundul curtii si interdictia de a vizita prima cladire pe motiv ca nu prezinta interes pentru public.
