Click pentru a le mari:
marți, 25 august 2009
luni, 24 august 2009
vineri, 21 august 2009
Experienta 6D versus 3D - astepand la IMAX (VIDEO)
Joi seara aproape de miezul noptii am mers la The Light Cinema, din Liberty Center, sa am prima mea experienta 6D. Pretul unui bilet echivaleaza cu al unui film obisnuit, 15 lei, dar durata proiectiei 6D este infima: maxim 13 minute, pentru o productie horror: Haunted House - Casa bantuita.
6D presupune pe langa ochelarii utili pentru efectul 3D - am vazut 3D O calatorie spre centrul pamantului si Ice Age 3 - si alte efecte interesante: fotoliul se misca in toate directiile, un fascicul de lumina este aruncat din scaunul din fata, spectatorul este stropit cu vapori de apa, racorit la ceafa cu aer in momente intense si, cineva spunea ceva si de miros, insa nu am sesizat nimic special in sala. Lumea se spalase ;).
Ca experienta 6D, Haunted House a fost interesant, cel putin in primele minute chiar simteam ca sunt pisica nebuna care se suie in copaci si sare pe lazi, ma feream instictiv de maini, crengi si cutite care tasneau spre mine... Apoi, m-am mai detasat, dar m-am distrat copios pana la final cand eu - pisica am scapat de planta carnivora, de serpi, de paianjeni si de zombie din cimitir. Ca pisica, era cat pe ce sa o mierlesc - ironic, nu?
Se poate insa si mai bine ca efect si experienta: din 21 octombrie 2009 o sa avem IMAX in Mall Cotroceni. Asta inseamna super efect 3D, pe un ecran urias, de dimensiunea unui teren de fotbal (teoretic), dispus circular, astfel ca ochiul spectatorului sa-l cuprinda (si) cu vederea periferica.
Cu ajutorul ochelarilor polarizati, filmele trase pe pelicula de 70 mm vor asigura efecte incredibile: personajele vor tasni din ecran, vor pluti prin incapere si vor da un sentiment de autentic si participativ mult mai realist decat la 3D-ul clasic.
Cum functioneaza IMAX 3D? Vezi video:
luni, 17 august 2009
Sirna Fest & friends
Cred ca bloggerii nu au venit la Sirna Fest, nu de alta dar nu am vazut nicio reactie pe net de la acest eveniment. Am ajuns in sirnavillage vineri dupa lasarea intunericului, ceea ce mi-a provocat o mare bucurie. Asta pentru ca a trebuit sa montez un cort in plina bezna, avand doar un training teoretic sumar. Am instalat un cort care s-ar monta in 10 minute intr-o ora jumate, cu 5 oameni ajutor!
Cum a fost la Sirna Fest? Eu zic ca tare fain, e drept ca lume a fost cam putina, insa nu a contat asa de tare ca eram cu o gasca de nebuni. In plus, m-am intalnit cu o groaza de cunoscuti pe care poate ii ratam daca era mai aglomerat :d.
Am ascultat concertul The Moood in timp ce instalam in spume cortul, dar am prins ultimele doua piese in fatza scenei. Apoi, ce am mai retinut din prima seara, Suie, tarziu in noapte, cu o problema bizara la final: s-a taiat microfonul sau a fost ceva tehnic?
A doua zi, dimineata chill, chiar prea chill. Am dat o raita pe la corturile cu hand-made-uri, pe la olari, ma uitam cu invidie la nebunii care facea bungee si... cam atat. Cei care au fost inspirati sa-si ia mingii au putut juca fie volei, fie fotbal. Altii ca mine au zacut toata ziua la soare si au ascultat muzica.
A doua seara au urcat pe scena KUMM, Urma, Blazzaj... eram cu o ureche la ei, dar cu ochii la filmele proiectate intr-un colt. Am revazut Marilena lui Nemescu - misto reactia de la final cand toata lumea a aplaudat, iar la Boogie n-am mai stat ca il stiam deja.
Sa nu uit: in timpul zilei am avut parte de un super show aviatic, cu Zoltan Veres si Atilla Goger - oamenii astia nu sunt sanatosi :D
Cam asta, overall mi-a placut si sper ca la anul amigdala sa nu se mai umfle-n pene de la bere.
Cum a fost la Sirna Fest? Eu zic ca tare fain, e drept ca lume a fost cam putina, insa nu a contat asa de tare ca eram cu o gasca de nebuni. In plus, m-am intalnit cu o groaza de cunoscuti pe care poate ii ratam daca era mai aglomerat :d.
Am ascultat concertul The Moood in timp ce instalam in spume cortul, dar am prins ultimele doua piese in fatza scenei. Apoi, ce am mai retinut din prima seara, Suie, tarziu in noapte, cu o problema bizara la final: s-a taiat microfonul sau a fost ceva tehnic?
A doua zi, dimineata chill, chiar prea chill. Am dat o raita pe la corturile cu hand-made-uri, pe la olari, ma uitam cu invidie la nebunii care facea bungee si... cam atat. Cei care au fost inspirati sa-si ia mingii au putut juca fie volei, fie fotbal. Altii ca mine au zacut toata ziua la soare si au ascultat muzica.
A doua seara au urcat pe scena KUMM, Urma, Blazzaj... eram cu o ureche la ei, dar cu ochii la filmele proiectate intr-un colt. Am revazut Marilena lui Nemescu - misto reactia de la final cand toata lumea a aplaudat, iar la Boogie n-am mai stat ca il stiam deja.
Sa nu uit: in timpul zilei am avut parte de un super show aviatic, cu Zoltan Veres si Atilla Goger - oamenii astia nu sunt sanatosi :D
Cam asta, overall mi-a placut si sper ca la anul amigdala sa nu se mai umfle-n pene de la bere.
luni, 10 august 2009
O noapte cinefila la Palatul Ghika
Inca o dovada ca Bucurestiul are inca multe de aratat si de oferit pe zona de timp liber: s-a deschis pentru public Palatul Ghika, cladire veche datand din 1822, a doua cea mai batrana din Capitala, oficial vorbind.
Palatul a fost restaurat impecabil, are o gradina superba si, pe langa terasa/ restaurant, atrage prin proiectii de film, multe clasice, seara de seara. Miercurea asta va fi un concert de jazz.
Mergeti si bucurati-va de racoarea terasei si a Lacului Plumbuita, aflat in spatele palatului. Aveti rabdare cu servirea, oamenii sunt amabili, dar subdimensionati fata de fluxul de clienti.
Foto, de pe site-ul oficial. Slab realizate pentru anvergura proiectului!!
Palatul a fost restaurat impecabil, are o gradina superba si, pe langa terasa/ restaurant, atrage prin proiectii de film, multe clasice, seara de seara. Miercurea asta va fi un concert de jazz.
Mergeti si bucurati-va de racoarea terasei si a Lacului Plumbuita, aflat in spatele palatului. Aveti rabdare cu servirea, oamenii sunt amabili, dar subdimensionati fata de fluxul de clienti.
Foto, de pe site-ul oficial. Slab realizate pentru anvergura proiectului!!
joi, 6 august 2009
Case cu pridvor din Bucuresti - FOTO
Am facut o prezentare pentru cursul de fotografie, incheiat sambata trecuta, despre casele cu pridvor din Bucuresti. Am facut fotografiile in ultima saptamana din iulie, 2009. Deci aceste case exista si se pot vedea la adresele mentionate in material:
Coloana sonora este pentru nostalgici ;)
Coloana sonora este pentru nostalgici ;)
luni, 3 august 2009
Romania - The Land of Choice sau cum am dormit la un hotel de lux
Sambata dupa-amiaza am plecat spre mare si am decis sa-mi caut cazare, ceva mai ieftin, la fata locului. Cum intentionam sa dorm doar vreo 4 ore, nu eram pretentios fata de conditii si doream sa platesc o suma cat mai mica. Astfel, m-as fi multumit cu o casuta, chiar si din aceea arhaica ante '89. Ce a urmat insa...
M-am invartit pe langa campingurile dintre Navodari si Mamaia Nord, fara mare succes: am gasit o mansarda cu aer conditionat la doar 260 de lei, iar casutele tot cu aere dintr-un camping din Mamaia costau 150 de lei. Multicel mi-am zis, pentru cat urma eu sa stau in camera.
Am (re)venit la superbul camping Lebada, unde mai era o camera cu trei paturi, intr-o casuta din lemn. Buda turceasca, fireste, afara, dar nu era o problema. Am mers la ghereta de la intrare, cu dublu rol: paza si receptie, si am dat sa platesc (91 de lei). Doamna de acolo, amabila, mi-a zis: mergeti sa vedeti camera! Am mers si, recunosc, m-a dat pe spate. Incinta, nu doamna de 60+.
Nu comentez tarania din zona, muzica populara, micii - pentru ca pana la urma asta e atmosfera de camping in RO. Dar camera! Usa se inchidea cu un lacat, iar pe interior singura formula de incuiere era prin plasarea unei mese in cadru - bonus: eram protejat de privirile voyeuristilor potentiali printr-un frumos afis Coca Cola, colectie veche, pour les connaisseurs.
Am luat camera si, seara, am studiat-o mai atent. Cearceafurile erau patate - hm, petele de rosu cred ca erau de la vin, salteaua era tocmai buna pentru bolnavii de scolioza, iar perna inalta si teapana nu putea fi folosita.
Peretii ca si tavanul erau din carton presat, podeaua era, fireste, din ciment, acoperita cu o carpetica imputita. Scaune rupte ori de-a dreptul deposedate de spatar, un geam blocat, batut rudimentar in cuie, altul deschis, protejat de tantari cu o plasa batuta in tinte colorate. Cabluri negre si groase brazdau peretii si tavanul dand un contrast interesant cu fostul alb al cartoanelor.
Partea cea mai absurda era lista inventarului, SCRISA DE MANA, cu doua coloane: materiale si bifa de existent sau nu in camera. Ce rost a avut sa scrie cineva ad labam ditai lista pe care apareau obiecte de lux precum televizor, frigider, noptiera, patura etc., daca in dreptul lor era o bara ce marca absenta? 80% dintre elementele din lista nu se aflau si nu s-au aflat niciodata in acea debara sordida.
Trecem peste si mergem la dus. Seara a fost ok, insa dimineata, alta surpriza. Aveam sa aflu ca a face dus dimineata este o excentricitate, inutila acolo. Femeia de serviciu mi-a explicat, amabil, ca dus se face abia dupa 11, ca la 9 nu curge deloc apa, nici macar rece. Cum spala budele si dusurile cu un furtun, s-a oferit sa mi-l imprumute sa-mi implinesc fantezia (de a ma spala). Am refuzat politcos :D
In sfarsit, dau sa plec. Duc cartonul cu un numar (de ordine?) ce a zacut pe bordul masinii, probabil pentru identificare in camping. Credeati ca se iese asa usor? Am fost intrebat daca dna Mariana mi-a vizitat camera, ca doar v-am zis ce cuprindea lista de dotari! Mariana de la S 30 era o versata si stia sa trateze cu infractori ca mine.
A intrat in camera, si cu ochi de expert, s-a dus fix la cearceafuri: "Da' unde sunt asternuturile?" - ma interogheaza. Pe paturi erau cate doua perechi de cearceafuri de pat, nu si pentru pături, ultimele oricum absente. Am rabufnit si i-am zis: "La cat de curate si noi sunt, ce credeti, le-am luat eu acasa?"
Nu cred ca a multumit-o raspunsul obraznic, tipic pentru un mic infractor, recunoscut cleptoman cand vine vorba de asternuturi de calitate, dar mi-a semnat cartonul de identificare. Asa am putut pleca din paradis. Adio, Lebada!
Lebada! Iti da aripi (sa pleci mai repede)!
M-am invartit pe langa campingurile dintre Navodari si Mamaia Nord, fara mare succes: am gasit o mansarda cu aer conditionat la doar 260 de lei, iar casutele tot cu aere dintr-un camping din Mamaia costau 150 de lei. Multicel mi-am zis, pentru cat urma eu sa stau in camera.
Am (re)venit la superbul camping Lebada, unde mai era o camera cu trei paturi, intr-o casuta din lemn. Buda turceasca, fireste, afara, dar nu era o problema. Am mers la ghereta de la intrare, cu dublu rol: paza si receptie, si am dat sa platesc (91 de lei). Doamna de acolo, amabila, mi-a zis: mergeti sa vedeti camera! Am mers si, recunosc, m-a dat pe spate. Incinta, nu doamna de 60+.
Nu comentez tarania din zona, muzica populara, micii - pentru ca pana la urma asta e atmosfera de camping in RO. Dar camera! Usa se inchidea cu un lacat, iar pe interior singura formula de incuiere era prin plasarea unei mese in cadru - bonus: eram protejat de privirile voyeuristilor potentiali printr-un frumos afis Coca Cola, colectie veche, pour les connaisseurs.
Am luat camera si, seara, am studiat-o mai atent. Cearceafurile erau patate - hm, petele de rosu cred ca erau de la vin, salteaua era tocmai buna pentru bolnavii de scolioza, iar perna inalta si teapana nu putea fi folosita.
Peretii ca si tavanul erau din carton presat, podeaua era, fireste, din ciment, acoperita cu o carpetica imputita. Scaune rupte ori de-a dreptul deposedate de spatar, un geam blocat, batut rudimentar in cuie, altul deschis, protejat de tantari cu o plasa batuta in tinte colorate. Cabluri negre si groase brazdau peretii si tavanul dand un contrast interesant cu fostul alb al cartoanelor.
Partea cea mai absurda era lista inventarului, SCRISA DE MANA, cu doua coloane: materiale si bifa de existent sau nu in camera. Ce rost a avut sa scrie cineva ad labam ditai lista pe care apareau obiecte de lux precum televizor, frigider, noptiera, patura etc., daca in dreptul lor era o bara ce marca absenta? 80% dintre elementele din lista nu se aflau si nu s-au aflat niciodata in acea debara sordida.
Trecem peste si mergem la dus. Seara a fost ok, insa dimineata, alta surpriza. Aveam sa aflu ca a face dus dimineata este o excentricitate, inutila acolo. Femeia de serviciu mi-a explicat, amabil, ca dus se face abia dupa 11, ca la 9 nu curge deloc apa, nici macar rece. Cum spala budele si dusurile cu un furtun, s-a oferit sa mi-l imprumute sa-mi implinesc fantezia (de a ma spala). Am refuzat politcos :D
In sfarsit, dau sa plec. Duc cartonul cu un numar (de ordine?) ce a zacut pe bordul masinii, probabil pentru identificare in camping. Credeati ca se iese asa usor? Am fost intrebat daca dna Mariana mi-a vizitat camera, ca doar v-am zis ce cuprindea lista de dotari! Mariana de la S 30 era o versata si stia sa trateze cu infractori ca mine.
A intrat in camera, si cu ochi de expert, s-a dus fix la cearceafuri: "Da' unde sunt asternuturile?" - ma interogheaza. Pe paturi erau cate doua perechi de cearceafuri de pat, nu si pentru pături, ultimele oricum absente. Am rabufnit si i-am zis: "La cat de curate si noi sunt, ce credeti, le-am luat eu acasa?"
Nu cred ca a multumit-o raspunsul obraznic, tipic pentru un mic infractor, recunoscut cleptoman cand vine vorba de asternuturi de calitate, dar mi-a semnat cartonul de identificare. Asa am putut pleca din paradis. Adio, Lebada!
Lebada! Iti da aripi (sa pleci mai repede)!
luni, 27 iulie 2009
FOTO Braila, pe urmele lui Istrati
Aveam un vis mai vechi, sa ma plimb pe ulitele vechi de langa portul Brailei, alimentat de povestile vechi ale lui Panait Istrati. E un ce in istoriile lui despre Adrian Zografi, un mister care plutea in mahalalele vechi din care, fireste, nu a mai ramas niciun fir de praf. Insa sunt o multime de strazi vechi langa port, cu piatra cubica si fire de pir care tasnesc zvelt catre cer, sfidand pietrisul, hranindu-se din el...
Aceeasi impresie ca la Constanta, de abandon, de tristete, de ruina in centrul vechi. Prea putine cladiri renovate, insa se simte gustul orgolios al vechii puternicei Braile, azi un oras prafuit de provincie, din pacate, insa cu un urias potential turistic, ca multe alte zone din Romania. Am citit pe o cladire veche neoromaneasca titulatura Palatul Agriculturii, iar pe una noua Palatul Justitiei.
In rest, senzatie de taram abandonat si situat la marginea lumii, curiozitate si usor deranj fata de aparatul foto care este agresiv prin furtul instanteneu de identitate vizuala. Interesant peisajul si la Lacul Sarat, mult secat, un soi de mlastina azi cu namol terapeutic, senzatie de statiune de litoral si miros de Eforie.
Cateva foto din Braila, cu promisiunea revenirii pentru un studiu foto aplicat.
Aceeasi impresie ca la Constanta, de abandon, de tristete, de ruina in centrul vechi. Prea putine cladiri renovate, insa se simte gustul orgolios al vechii puternicei Braile, azi un oras prafuit de provincie, din pacate, insa cu un urias potential turistic, ca multe alte zone din Romania. Am citit pe o cladire veche neoromaneasca titulatura Palatul Agriculturii, iar pe una noua Palatul Justitiei.
In rest, senzatie de taram abandonat si situat la marginea lumii, curiozitate si usor deranj fata de aparatul foto care este agresiv prin furtul instanteneu de identitate vizuala. Interesant peisajul si la Lacul Sarat, mult secat, un soi de mlastina azi cu namol terapeutic, senzatie de statiune de litoral si miros de Eforie.
Cateva foto din Braila, cu promisiunea revenirii pentru un studiu foto aplicat.
vineri, 17 iulie 2009
Ridzi-poanca
Am fost inspirat cu ultimul articol din Observator cultural, unde am adunat parerile catorva bloggeri despre madam Ridzi: marti, cand revista a strans ultimele texte pentru a iesi joi pe piata, Cotofana a demisionat. Articolul, aici.
joi, 16 iulie 2009
Abonați-vă la:
Postări (Atom)