Poliţiştii din Barcelona... ineficienţi ca nişte miliţieni

La mijlocul vacanţei mele din Barcelona, am avut onoarea să intru în contact cu organele. Deja prietenii mei din România sunt sastisiţi de poveştile mele suprarealiste cu poliţia română, uite că am unele şi cu omologii eficienţi din Catalunia.

Mă aflam deci în vacanţă şi tocmai ce venisem din club cu nişte prieteni de acolo. Era 5 dimineaţa, ei stăteau lângă Barceloneta, deci invitaţia la baie în Mediterana era firească. Le-am lăsat pe fete, prietenele amicului francez, el a avut inspiraţia să-şi lase lucrurile de preţ la apartament, am luat un prosop şi duşi am fost la plajă.

Pentru cine nu a fost la Barcelona, plaja Barcelonata e cea mai apropiată de centru şi este populată chiar şi noaptea. Am lăsat lucrurile lângă apă şi am intrat pentru o bălăceală fără a scăpa din ochi lucrurile. Apoi am revenit pe prosop. Un ins dubios, pe bicicletă a trecut printre noi şi firul apei pentru a cere ţigări, iar în acest timp, din spate, invizibil, alţi inşi întindeau mâna după lucrurile noastre. Din păcate, au apucat să fure pantalonii mei în care aveam actele, banii şi telefonul. Fuga după ei nu a ajutat decât la condiţia mea fizică.

112
Ajunşi la apartamentul francezului, am sunat la 112. Aici un ins jovial care stăpânea o engleză precară mi-a sugerat să discut cu un echipaj de poliţie stradal. De aici urma să primesc ajutor pentru a bloca telefonul, căci asta era urgenţa no. 1.

echipajul
Alţi inşi relaxaţi care nu m-au ajutat cu nimic. Au spus că furturile se întâmplă des în Barcelona şi m-au trimis la dracu-n praznic, la o circă de poliţie municipală. Mi-au garantat că acolo voi fi ajutat să blochez simul.

circa
După ce am schimbat nişte metrouri, am ajuns în zona indicată de echipajul de poliţie. M-am rătăcit, am nimerit în nişte ghetouri şi, sub ochii mei, un turist a fost bătut de câţiva negri. Era un semn clar că nu eram prea aproape de poliţie, dar eram relaxat: nu mai aveau ce să-mi fure. Aşa că am trecut mai departe în urletele bietului om. La poliţie am pierdut 20 de minute pentru a vedea cum turişti jefuiţi completau teancuri de formulare, absolut inutil pentru că era clar că obiectele nu le mai găsea nimeni.

Apoi, am aflat că NU acolo puteam bloca telefonul, deoarece nu se putea suna pe internaţional de la poliţie! Aşa că mi-am băgat ceva în poliţia lor şi am fugit la hotel unde am reuşit să sun în România pentru blocarea telefonului. Morala pentru mine a fost ca pe viitor să plec în oraşele de afară cu o cartelă internaţională, nu cu telefonul. Iar la poliţie nici nu mai apelez, sunt la fel de ineficienţi peste tot.