Duminica m-am plimbat vreme de cateva ore prin centrul istoric al Bucurestiului, inclusiv in zona din spatele Teatrului Evreiesc. Tema plimbarii mele a fost sa fotografiez firmele vechi aflate inca deasupra vechilor pravalii. Cu ocazia acesta am (re)vazut un numar mare de biserici aflat(e) in centru si m-am gandit la frenezia cu care se construiesc pe orice petic de pamant din oras altele noi. M-am gandit si la comentariile facute de un ierarh ortodox la adresa locuitorilor dintr-un cartier bucurestean care nu vor biserica in spatele blocului lor, unde acum se afla un parculet. Potrivit acestuia, acei oameni sunt sectanti pentru ca, nu-i asa, cum ar putea sa refuze sub balconul lor casa Domnului?
Apoi, trecand pe langa fosta biserica ruseasca si pe langa fosta biserica bulgareasca - aflate practic una in spatele alteia, in zona Universitatii, m-am gandit la o alta poveste: aceea a agresiunii bisericii ortodoxe fata de alte culte. Din cate am citit, aceste doua biserici pomenite de mine au fost luate brutal de biserica ortodoxa romana - pana la urma si rusii si bulgarii tot ortodocsi sunt, insa in afara autocefaliei romane. Si ar mai fi povestea din strada Polona, unde o biserica confiscata dupa instalarea comunistilor nu este retrocedata ori a bisericilor romano-catolice din Ardeal, monumente istorice, distruse de ortodocsi pentru a face loc unor biserici ortodoxe.
Bisericile nou construite ar trebui sa fie adecvate nevoilor comunitatii din zona unde se intentioneaza edificarea. Alt deziderat: respectul fata de celelalte culte religioase, respectul fata de lacasurile lor de cult; toleranta, dragoste, armonie... Dar:
Avem ortodoxism, nu ortodoxie, iar calea cea dreapta etimologica tare e strambata de multi dintre ierarhii nostri. Avem mai multi popi decat preoti? Tot ce e posibil...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu