Care este cea mai veche casă din Bucureşti? Întrebarea este dificilă şi, deşi cere un singur răspuns, clar şi documentat, are multiple răspunsuri în cazul Bucureştiului. Este clar că nu putem coborî sub anul 1700, iar motivele sunt numeroase: cutremure, incendii, distrugeri provocate de nenumăratele războaie prin care a trecut Bucureştiul, dar şi indiferenţa ori prostia umană, toate au colaborat strâns la distrugerea caselor vechi ale Capitalei.
Casa Melik
Oficial, Casa Melik, în prezent Muzeul Theodor Pallady, este socotită cea mai veche casă, funcţională, din Bucureşti. Deasupra intrării stă scris 1822, dar acesta este doar anul uneia dintre multiplele renovări. Între timp, a apărut însemnul de Monument istoric, unde stă scris anul construcţiei ineditului edificiu din strada Spătarului: 1760.
Casa de pe Şerban Vodă
Pe lângă aceasta, mai avem un Bucureşti o casă atestată ca fiind de secol XVIII, despre care am scris în câteva rânduri: se află pe Calea Şerban Vodă 33 şi cred că este chiar mai veche decât Casa Melik, prin elementele de arhitectură rural-negustorească integrate: pridvor, gârlici, pod funcţional ş.a. Doar faţada a fost refăcută prin secolul al XIX-lea prentru a fi în pas cu vremurile.
Palatului Doamnei şi al Coconilor
Apoi, tot la capitolul cea mai veche casă din Bucureşti includem Palatul Doamnei Păuna (Palatului Doamnei şi al Coconilor), încă în picioare. Se află în spatele Curţii Domneşti, iar accesul la acesta se face prin Intrararea Soarelui. Seara, scara interioară dintre parter şi etaj, cu geamuri colorate, este luminată, iar efectul este senzaţional.
Palatul Doamnei Păuna a fost construit de către domnitorul Ştefan Cantacuzino pentru soţia sa şi copii, undeva între 1714 şi 1716 perioada sa de domnie. Din păcate, a fost ucis de turci, la doar doi ani de la decapitarea lui Constantin Brâncoveanu şi a fiilor săi.
Metocul
În sfârşit, fără a avea prea multe date istorice, avem un mare semn de întrebare asupra anului construcţiei numeroaselor case ţărăneşti răspândite prin oraş. Metocul de pe Strada Popa Rusu 21, pe lângă care se scurgea Bucureştioara, cred că datează de asemenea din secolul al XVIII-lea. Să ne uităm la arhitectura ţărănească şi la poziţionarea atipică în raport cu casele din jur. Din acest an, ceainăria care funcţiona aici s-a închis.
Iar casa ţărănească de pe Orzari este plasată de unii istorici pe la începutul lui 1800, însă ar putea data dintr-o perioadă mai veche.
Precizare: am folosit o fotografie
Metropotam pentru că îmi lipseşte din arhivă Palatul Doamnei Păuna. O voi înlocui cât de curând cu una realizată de mine.
