Inca o calatorie pusa pe Ziare.com, in articolul "Hai-hui prin Amsterdam - Sodoma pentru unii, Mecca pentru altii": [...] in coffe-shop se pot fuma joint-uri, dar nu puteti bea cafea, in ciuda numelui! Preturile sunt destul de mici, efectele marijuanei difera de la om la om: am vazut intr-un coffe-shop si persoane care radeau isteric - efectul cel mai frecvent, potrivit spuselor practicantilor sportului verde, dar si oameni deprimati, cu ochii goi. De gustibus! - mai multe aici, pe Ziare.com.
Si da, articolul ar fi trebuit sa aiba si galerie foto, daca le-as fi gasit pe propriu-mi computer :D. Luni, cand articolul va fi trecut intr-un box pe site, va contine si imagini. Aceasta pe care am folosit-o aici este de pe bigfoto.com.
Vineri seara m-am indreptat zglobiu catre Fabrica. Chiar am promovat pe site-ul pentru care lucrez evenimentul de vineri, Pulse. Am ajuns pe la 9 fara, la 9 incepea piesa, conform programului. Am aflat cu stupoare ca intrau doar cei aflati pe o lista (lunga) de invitati si abia apoi, dupa epuizarea listelor, urmau sa intre cei care PLATEAU BILET!!!
In limita locurilor, fireste. Deci, cum sa numesc eu asta? Nesimtire? E prea slab, stiu, dar nu sunt zo.so sa scriu aberatii, deviatii si minciuni pe blog. Deci eu platitor de bilet trebuie sa astept sa intre cei cu invitatii si abia apoi daca am noroc intru si eu!! In orice tara civilizata e invers, cel care da banul e regele, cel care are invitatie sta la risc si se aseaza in limita locurilor.
Huo Fabrica, sa va fie rusine, este o mare magarie ceea ce ati facut! Si eu care credeam naiv ca este un loc civilizat, una din insulele de normalitate dezirabila. Evident ca nu am mai stat sa-mi verific sansa de a plati biletul si am plecat scarbit direct in Absinth Bar, unde mi-am stins amarul in alcoolul divin. Rusine!
Joi seara de la 7 un film misto in Fabrica. Buget urias, circa 200 de euro (!), decor amplu: corpul unui lift. Actori misto, trailer pe masura.
UPDATE: Filmul este bestial!! Dialogurile sunt autentice, tensiunea e bine montata, filmarile sunt iarasi misto si totul se intampla cu 2 oameni in camera liftului. Finalul este bine gandit pentru ca, atentie, nu e un film roz american. Am intrebat echipa daca s-a incadrat cu adevarat in 200 de euro si au spus ca da pentru ca a muncit multa lume gratis. Ok, dar pe ce s-au dus 200 de euro? Casete, mancare si afise a venit prompt raspunsul. Eu le urez bafta cu promovarea si, sincer, as recomanda oricui sa mearga la cinema sa-l vada, daca ar reusi sa-l urce si pe marile ecrane. Si inca ceva: incredibil de multa lume in sala, public misto de film care a empatizat cu soarta celor 2 captivi in lift. Pardon, elevator (vedeti filmul pentru sinonimia asta). S-a ras, am stat cu inima stransa si, la final, desi nu e ok cum vroiam, ne-am bucurat sa o vedem vie si smulsa din pelicula pe Iulia Verdes, aplaudata puternic pentru rolul ei credibil. Partenerul Cristi Petrescu era la Milano asa ca nu ne-a onorat cu prezenta. Si avea doar 16 ani cand a filmat Elevator! Vorba lunga... Urmariti pe unde va mai rula filmul si musai sa-l vedeti ca e foarte tare.
Avem un centru public de inchirieri de biciclete! Inceputul este modest, dar merita semnalat si incurajat. Puteti sa inchiriati bicicleta prin intermediul serviciului Cicloteque, disponibil in zona Facultatii de Drept din Bucuresti, contra unor sume accesibile, zic eu.
100 RON / an* - tarif întreg 50 RON / an* - tarif redus pentru elevi, studenti sau pensionari; se acorda in baza unui document care sa ateste acest lucru (carnet de elev sau student vizat pe anul în curs, talon de pensie) * 12 luni de la data inscrierii
Un abonat Cicloteque poate imprumuta la un moment dat o singura bicicleta, impreuna cu accesoriile aferente: lant antifurt, casca de protectie. Perioada de inchiriere reprezinta intervalul dintre momentul inchirierii si momentul restituirii bicicletei / accesoriilor.
Inchirierea se poate face cu ora (/h), cu restituire in aceeasi zi (/12h) sau cu restituire a II-a zi (/24h).
Totusi, mai sunt si alte optiuni de inchiriere a unei biciclete: un serviciu micut, aici, in Pantelimon, pe care l-am folosit si in ziua testarii pistelor de biciclete, alaturi de Ziare.com, si un altul pe strada Agricultori.
Mon sens de l'exageration ne va jamais au-dela de mon doute. C'est un des multiples paradoxes dont est faite la vie des animaux de mon espece. Heureusemnt les animaux de mon esperce ne pullulent pas. Nous sommes une espece sterile et nous le faisons expres. C'est d'ailleurs une charite pour le monde, quoique nous ne le fassions pas par charite - Jeni Acterian, Jurnalul unei fete greu de multumit.
Am scris un articol pentru Ziare.com despre Slovenia, tara unde am mers de trei ori si pe care am batut-o ceva, in calatoriile mele. "Am avut ocazia sa vizitez de trei ori Slovenia intre 2005 si 2006, toamna, primavara si vara. Am gasit o tara foarte frumoasa, cu munte si mare, cu o capitala micuta situata intre dealuri inalte si, in general, cu o multime de atractii turistice datorita peisajelor de basm. Slovenia este o tara mica, comparabila ca suprafata cu Dobrogea noastra." Galerie foto si continuare, aici, pe Ziare.com.
Dar "au trecut ani si viata s-a schimbat". Mai precis, au trecut 9 ani de cand am fost la concertul Vama Veche in cetatea din Targu-Mures cu colegele mele de facultate ardelence. Pe atunci Tudor Chirila era rebel, tanar, era la inceput, blugii tociti de pe el erau chiar blugi tociti de la prea multa purtare.
Canta pe scena cu sticla de votca in mana ("si o bea-u!") si nu transmitea ca acum blazare, plictis si... meserie. Nu ca nu mi-a placut in seara asta cum a cantat. Mi-a placut, dar l-am cautat in zadar pe artistul si boemul Tudor. L-am zarit de mana cu simpatica Andreea Raicu pe vipul Tudor Chirila, iar pe scena era proiectia lui, un ins inca dragut si cu o voce nitel obosita care isi facea meseria de cantaret.
Mi-e dor de concertul ala din '99 din Mures cand, la final, doream sa luam cu asalt gara si sa deturnam toate trenurile, inclusiv marfarele, catre Mangalia. Apoi am fi alergat catre Vama Veche, ne-am fi smuls hainele de pe noi si ne-am fi aruncat goi in mare.
Era august, 1999, Targu Mures, Vama Veche, Tudor Chirila. Dar, dupa cum a zis si el in seara asta, inainte de a canta piesa Undeva in Vama, locul Vama Veche nu mai exista. Si nici acel Tudor Chirila, sufocat azi de marketingul, PR-ul si awareness-ul din jurul Vamii - albumul, trupa, statiunea, EL! Undeva, era Vama...
Un mic articol pe Ziare.com, despre plajele noastre salbatice: "In ultimii ani, Marea Neagra a invatat paradoxul romanesc: statiunile vechi sunt pline ochi, aceasta in conditiile in care un numar tot mai mare de romani merg la bulgari, turci sau greci. Tot pline devin si locuri pana nu demult accesibile celor care cautau liniste pe plaja, precum Vama Veche, salvata atat de des, incat a fost ucisa, ori 2 Mai." Continuarea, aici.
Am crezut ca intr`o zi buzduganul va lovi in usa mea si am sa ies sa te imbratisez Vroiam sa`ti revad calul alb Mi`ai promis ca`l voi calari candva Si acum cand in sfarsit as fi putut Ne`ai lasat sa ratacim printre faruri de masini Trebuia sa crestem mari si sa luptam cu toti zmeii din lume, Nimeni nu mai vrea sa lupte, Fat-Frumos Oamenii n`au timp sa fie viteji Unii spun ca viata e o lupta dar foarte rar aud pe cineva care sa fie sigur ca a castigat sau a pierdut
Mi`ai promis ca o sa ma inveti ce`ai onoarea Fat-Frumos Da` nimeni nu mai foloseste cuvantul asta Nici in reclame nu l`am auzit, foarte rar in filme Da` mereu apare unu care spune ca esti prost daca ai onoare Ai plecat... si nu m`ai lamurit
In fiecare seara ajungem in acelasi loc, Fat-Frumos, niste case mici Iar eu stiu sigur ca am fost in castelul tau Mi`ai spus ca nu pot sa stau mult, Venea zmeul si trebuia va luptati Si toti oamenii fac aceleasi lucruri Cei singuri, inta`n casa, arunca niste chei pe masa , se duc la frigider, scot o sticla, beau, si privesc in gol Apoi se trezesc ca din vis Se duc in alta camera, se aseaza pe canapea si dau drumul la televizor In fiecare seara, mii de oameni fac aceleasi lucruri, in acelasi timp, in aceleasi case mici, Fat-Frumos
Am fi putut fi singuri Fat-Frumos Mi`ai promis ca n`o sa dormim doua nopti in acelasi loc Fat-Frumos C`o sa zburam peste munti calare pe`un caii nostri albi Si`o sa calatorim in acelasi timp cu stelele, Si unde vom vedea o luminita cat de mica, acolo vom cobori, si vom innopta M`am gandit ca n`o sa pot zbura Fat-Frumos Dar eram sigur ca voi calatori Si luminite sunt peste tot Fat-Frumos, asta ma doare Nici macar n`ar fi trebuit sa le cautam E mult mai simplu decat pe vremea ta , si tu nu esti aici Spuneai sa inconjuram pamantul Si sa raspandim binele in lume Dar nu mi`ai spus niciodata ce inseamna binele N`ai apucat!
De ce m`ai lasat Fat-Frumos, de ce? M`ai lasat sa ratacesc printre faruri de masini Nu stiu drumul spre castel Si acasa doare De ce m`ai tradat Fat-Frumos, de ce? Treci incoace sa lupti, Sa m`ajuti sa castig Nu mai stiu sa iubesc Fara tine mi`e frig
Stii cat se cearta oamenii pe chestia asta cu binele? Ma enervezi Fat-Frumos ca esti iresponsabil M`ai lasat cu ochii`n soare Vreau sa fac tot ce faceai tu, Si sa traiesc cum traiai tu, Fat-Frumos Si sa`i invat si pe altii Prietenii trebuia sa ma ajute, nu Fat-Frumos? Trebuia sa plecam impreuna la drum Trebuia sa stiu sa`i aleg, nu Fat-Frumos? Ei bine, afla ca sunt singur!
De ce m`ai lasat Fat-Frumos, de ce? M`ai lasat sa ratacesc printre faruri de masini Nu stiu drumul spre castel Si acasa doare
Sunt singur si tu nu esti aici Fomila, Setila, Pasari-Lati-Lungila Sunt inconjurat de niste idioti in costume gri Cu care ma vad miercurea la mall Si care canta cantece despr bere Si nici macar nu`si mai amintesc de tine Imi spun ca au cunoscut`o doar pe Ileana Cosanzeana Dar ca de tine nu`si aduc aminte Si rad Fat-Frumos, rad de tine, rad de mine Trebuia sa fii aici, lasule, sa ne`nveti sa luptam, Sa ne vorbesti despre onoare si prietenie Sa ne spui despre sacrificiu Trebuia ramai aici, sa te aperi, Fat-Frumos Pentru ca eu n`o pot face in locul tau Ca nu m`ai invatat Fat-Frumos
Ai plecat ca un las, Fat-Frumos Si nu ne`ai invatat nimic Ai fi putut macar sa`mi spui Cum ai facut s`o iubesti doar pe ea Fat-Frumos, Pentru ca eu stiu ca ea te`a ajutat mult Cum ai reusit sa iubesti o singura fata ?
Te urasc Fat-Frumos, Te urasc in numele tuturor calculatoarelor din lume Tastez numele tau, si mii de pagini imi vorbesc despre tine Si tu nu esti nicaieri Fat-Frumos Si nici zmeul nu mai e printre noi Asa as fi fost sigur ca ai existat Ai plecat Fat-Frumos, si ai luat cu tine si binele sï rau
Mi-a placut mai mult anul asta la Liberty Parade, pentru ca muzica a fost mult mai misto, pana pe la 4 dimineata cand au schimbat stilul si lumea a inceput sa se rareasca. Ca atmosfera, lume de toate felurile, ca oriunde cand accesul e moka, dar evenimentul misto.
Ca si anul trecut, minusul au fost budele: vreo 14 (!!) pentru circa 10.000 de oameni. Noroc pentru noi, baietii, cu gardurile de langa ele, transformate ad-hoc in pisoare... Oricum, jenant sa vinzi in draci beri si sucuri la atatia oameni si sa nu pui WC-uri.