vineri, 15 ianuarie 2010

Cum moare o strada: Batiste. Ii pasa cuiva?

Azi am trecut, in drum spre munca, pe strada Batiste, parcursa dinspre Vasile Lascar pana la terminare, in spatele Inter-ului. Am vrut sa vad cum arata jumatatea semi-dezmembrata a Policlinicii Batiste, scelerata si senila, la fel ca personalul medical ce o deserveste.

La intersectia dintre Batiste si Ion Luca Caragiale, un imobil nou se inalta semet, pe un loc ocupat pana anul trecut de o casa veche, aflata in zona de protectie. Am mers mai departe, catre policlinica. Inainte de cladirea vizata de mine, se renoveaza o alta, insa intr-un mod oribil.

Fatada a fost nivelata, majoritatea ornamentelor sunt distruse, astfel ca va ramane o cladire scuturata de podoabele care ii subliniau prestigiul si incadrarea in familia caselor vechi de pe Batiste.

Apoi, am ajuns in dreptul policlinicii. La jumatatea din dreapta, ferestrele au fost smulse, interiorul pare si el devastat. Daca se aplica metodele exersate in Visarion 8 ori Aviatorilor 8, in cateva luni acolo va fi o ruina care va justifica declasarea si deci demolarea.



Si o surpriza: terenul de vizavi de policlinica, ocupat de o alta vila, este complet eliberat, operatiune facuta discret - nu am citit nicaieri de demolarea de acolo.

Alt teren liber, de zeci de ani, este cel de langa ARCUB. Acolo a fost o gradina de vara, dar de ani buni nu se intampla nimic: nici nu se planteaza copaci, nici nu se construieste ceva. Gardul vechi din lemn atarna-n strada si va pica la urmatoarea furtuna.

Strada Batiste este, alaturi de Strada C. A. Rosetti - fosta Ulita a Clementei - una din vechile artere preferate de protipendada bucuresteana pentru cladirea caselor. Din pacate, constructiile vechi cad ca mustele, una dupa alta, in tacere ori cu mici scandaluri care au eficienta zero.

Numele strazii poate veni fie de la boierul Ba[p]tiste Vevelli (sfetnicul lui Radu Mihnea Voda) care ar fi avut o mosie in aceasta zona, fie de la raul Bucurestioara care se scurgea din Balta Icoana, prin spatele Bisericii Batiste, pana in Dambovita - bat[el]iste ar fi desemnat locul de langa apa unde stateau vitele.

Casa din Visarion 8:



Foto: Ovidiu Draghia

joi, 14 ianuarie 2010

Facebook interzice suicidul + Profilul internautului român, in Observator cultural

Am publicat un articol in revista Observator cultural un articol cu titlul Facebook interzice suicidul + Profilul internautului român:

"Două subiecte mai importante din domeniul Internetului mi-au atras atenţia la începutul lui 2010. Primul este legat de colosul Facebook, cel mai important site de socializare, acuzat că a blocat accesul unor site-uri specializate în dezactivarea profilurilor, la cererea expresă a utilizatorului posesor de cont. Al doilea subiect este o informare din partea Trafic.ro, care a întocmit un profil foarte interesant, pe baza studiilor demografice proprii, al internautului român, aşa cum se prezintă el la finele lui 2009 [...]"

miercuri, 6 ianuarie 2010

Madrid - ciudad de fiesta, toda la noche. Y tambien el dia.

Am revenit cu greu din Madrid, marti dimineata. O data din pdvd sentiment, greutatea de a pleca dintr-un oras viu, colorat, impunator, civilizat din toate punctele de vedere, mai curat decat Parisul. Apoi, greutatea a fost completata si de ceata din oras care a dat peste cap cursele aeriene si astfel am avut o intarziere de circa 6 ore.

Ce-am facut in Madrid? Sa zic mai bine ce nu am facut: nu am dormit decat 4/ 5 ore pe noapte. Noptile am mers la petreceri, iar ziua am batut la picior orasul, cu prietenii ori singur in cazul in care ei inca dormeau. Am batut orasul batut de ploaie, insa nu a mai contat acest mic detaliu: am tocit Gran Via, unde am avut si hotelul, in el Sol ajungeam ca un facut de cateva ori pe zi pt ca aparent toate drumurile duc acolo.

Am colindat stradutele din Chueca, zona gay a orasului - insa nu exclusiv tematica, plina de magazine, de baruri si cluburi. Retiro l-am vizitat tot pe ploaie, iar in muzee am intrat mai rar: am fost in cel al Catedralei de langa Palatul Regal si in cel Arheologic. In zilele in care ne-am aflat in triungiul muzeelor: Prado, Sofia si Thyssen-Bornemisza acestea erau inchise. Am intrat in vechea gara Atocha, transformata in gradina botanica - ma refer la corpul propriu-zis de cladire, altfel gara e la locul ei, doar ca trenurile opresc intr-un alt corp al constructiei.

In sfarsit, am taiat de pe lista Toledo pentru ca nu am mai gasit resurse de energie pentru acest oras de langa Madrid. Oricum, Toledo e un excelent pretext ca sa revin cat de curand in Madrid.



Foto: Ovidiu Draghia

miercuri, 23 decembrie 2009

RE20LUTIA in Observator cultural

Am scris un text pentru revista Observator cultural, cu titlul: RE20LUTIA. Am ezitat sa dau acest nume articolului pentru ca am fost nesigur de claritatea lui, dar pana la urma am considerat ca se va intelege mesajul meu. In plus, colega mea Doina Ioanid a venit si cu o alta cheie de citire: rezolutia, nu doar revolutia - alaturi de numarul 20 cuprins in titlu. Joi apare pe print si pe site-ul www.observatorcultural.ro textul meu. Click pentru articolul RE20LUTIA.



"Aveam 11 ani în decembrie 1989, astfel încît mă număr printre tinerii norocoşi că au cum să compare perioada Epocii de Aur cu democraţia de tip nou, adesea original, ce a urmat. Îmi amintesc destul de bine ultimii ani ai epocii Ceauşescu, în care m-am aflat în două rînduri aproape de acesta. Un prim moment s-a consumat la vizita unui oficial rus, prin 1986, cînd am fost ales să-i înmîmez un buchet de flori. Iniţial, fusesem luat de la şcoală cu un lot de colegi pentru a flutura năframe la intrarea în staţia de metrou de la Universitate. Apoi, am fost preluat de o securistă, învăţat să mint că am mai oferit flori, în caz că eram întrebat, şi, fireşte, descusut cu privire la părinţii mei. În ultima clipă, înainte de sosirea lui Ceauşescu şi a oficialului rus, s-a produs o modificare de plan: eu am fost pus să-i ofer flori rusului [...]"

sursa foto: http://boladenieve78.wordpress.com

Muvix.ro - urmareste legal filmele

Un site pe care il asteptam de mult timp, lansat in Romania: www.muvix.ro, unde pot fi urmarite filme de lung metraj, legal, contra unei sume modice. Zilele acestea poate fi vizionat gratuit Filantropica, in limita a cateva sute de stream-uri.

Construit pe structura video on demand, Muvix.ro este un proiect ambitios care a decis sa spuna "NU" pirateriei si sa ofere in schimb o selectie de filme care merita si care pot fi vizionate la o calitate de 1200 Kbps, oricand si de oriunde.

Site-ul www.muvix.ro porneste la drum cu un portofoliu de peste 30 de filme romanesti si straine, filme de referinta cu regizori si actori celebri, productii care s-au bucurat de nominalizari sau premii in cadrul festivalurilor de profil . Portofoliul va creste constant, inclusiv cu filme sugerate de utilizatori, cu conditia ca acestea sa se incadreze in categoria filmelor bune.

Iubitorii de film pot gasi pe site inclusiv filme rare pe care le cauta de multa vreme si pentru care ei sunt cei care aleg ora vizionarii, in functie de programul lor. Pentru plata, cinefilii au de ales intre plata prin SMS si plata online, prin card.

Pe Muvix.ro filmele pot fi vazute numai online, fara posibilitatea de a fi descarcate. Calitatea continutului si protejarea drepturilor de autor sunt asigurate prin intermediul Microsoft Silverlight, un download ce se instaleaza in doar cateva secunde si permite consumatorilor media noi experiente, la cea mai buna calitate.



"Intr-o piata in care filmele noi apar pe serviciile «celebre» a doua zi de la premiera mondiala, a lansa un astfel de site cu plata poate fi o nebunie. Cineva insa trebuia sa incerce, asa ca am facut-o noi. Viitorul ne va arata daca piata se va indrepta catre continut platit, asa cum am pariat noi", afirma Orlando Nicoara, General Manager al MediaPro Interactiv.

Cinefilii obisnuiti sa urmareasca filme la televizor gasesc pe www.muvix.ro instructiuni pentru a putea conecta calculatorul sau laptop-ul la televizor, in functie de tipul de aparatura pe care il detin.

Inca din prima saptamana, Microsoft si Muvix.ro ofera utilizatorilor un cadou de sarbatori constand intr-o serie de filme ce pot fi vizionate gratuit. Primul din aceasta serie este celebrul film "Filantropica", o comedie in care userii ii vor regasi pe Mircea Diaconu si pe Gheorghe Dinica.

miercuri, 16 decembrie 2009

Expo foto - Trei dintre oameni

Luni, 21 decembrie 2009, incepand cu ora 19.00, la Orange Concept Store va avea loc vernisajul expozitiei de fotografie “Trei dintre oameni” cu lucrari semnate de artistii fotografi Ioan Nicolae, Adrian Mihalcea si Florin Constantin, membrii fondatori ai grupului Photosinteza.

Acestia expun 30 de portrete alb-negru realizate in studio sau surprinse in viata cotidiana. Fiecare autor are propria tehnica de abordare a portretului astfel incat lucrarile sunt usor recognoscibile in cadrul expozitiei, individualizand intr-o maniera subtila personalitatea artistica a fiecaruia.

Expozitia se va desfasura intre 21 decembrie 2009 si 3 ianuarie 2010.
Intrarea publicului este libera.



via Pahomi

joi, 10 decembrie 2009

Base a castigat datorita online-ului?

Am scris un articol pentru revista Observator cultural despre comentariile de pe net legate de turul al 2-lea al campaniei prezidentiale.

"Alegerile prezidenţiale din acest an au avut un suport puternic în Internet, din păcate un mediu încă sălbatic. Luni dimineaţa, după cele 11 ore de preşedinţie a lui Mircea Geoană, s-au auzit voci care spuneau că Twitter şi Facebook au decis alegerile prin mesajele propagate duminică, după închiderea urnelor în România, dar nu şi pe coasta de Vest a Statelor Unite.

Pe parcursul săptămînilor de campanie, forumurile de discuţii, spaţiile de comentarii ale articolelor, ba chiar Facebook-ul, s-au umplut de postaci a căror unică misiune era manipularea, publicarea de opinii aşa-zis personale, dar vădit partizane prin stil, insistenţa postărilor şi a reluării în exces a unor mesaje etc.

Taberele celor doi candidaţi au purtat lupte la baionetă, deseori prin postacii evocaţi, ceea ce a determinat faptul ca un număr ridicat de indecişi să pună mîna pe ştampilă, convinşi că nu este indicat să asiste pasiv la acest scrutin. Am strîns în acest articol reacţii de pe bloguri, postări şi comentarii la acestea, precum şi reacţii adunate de pe Facebook, în perioada ultimului tur şi a zilelor de după."

Articol integral: A cîştigat Băsescu datorită Internetului?

luni, 7 decembrie 2009

Mircea, fa-te ca invingi!

M-am distrat copios cand l-am vazut pe Geoana cum se bucura stupid, bazat doar pe niste sondaje care il departajau minimal de Base. Pe de alta parte, nici reactia victorioasa a lui Base nu a fost ok, din aceleasi motive.

Probabil ca nu se va inregistra o rasturnare de situatie - din nou. Oricum cumparare de voturi cu bani, sacose, telefoane mobile etc. s-a operat in ambele tabere, asta pentru fanii inraiti ai vreunui candidat.
In fine, Mircea inca se bucura de victorie, avea si textul pregatit pt blog - si inca e postat!

"Am invins!

Îi mulţumesc contracandidatului meu pe care îl asigur de respectul pe care îl merită un fost preşedinte al României. Este un semn de normalitate. La fel cum tot un semn de normalitate este ca transferul de putere să se producă în mod democratic, fără incidente şi fără evenimente care să arunce o umbră asupra imaginii României.

Împreună am învins. Victoria de astăzi este a unui întreg popor. Le mulţumesc tuturor românilor. Mulţumesc colegilor mei din PSD şi din PNL, domnilor Crin Antonescu şi Klaus Iohannis. Mulţumesc familiei mele, soţiei şi copiilor, părinţilor noştri. Sunt convins că tatăl meu mă priveşte acum de sus şi că se bucură împreună cu noi." [continuare]


miercuri, 2 decembrie 2009

Tripping Moldova - FOTO

Vineri seara am plecat din Bucuresti in directia Ungheni - Rep. Moldova. Nu mai fusesem in Moldova, nici a noastra, nici a lor, afara de o scurta experienta din copilarie cand am vizitat Agapia si Humulestiul. Drumul este excelent, cu acele doua benzi mari si doua mici, de urgenta, care leaga Afumati de Sculeni.

Prima seara in Rep. Moldova s-a lasat cu alcool local. Am aflat ce este nastoika, un fel de tuica fabricabila din orice planta creste pe langa casa omului. Inainte de nastoika, s-a aflat pe masa o sticla de votca, soi bun. Dupa ore de mancat, baut si discutat am mers la culcare fara emotii post - alcool - explicatia de a doua zi fiind simpla: tot ce am consumat era natural, asa incat nu au existat efecte secundare.

Sambata am pornit spre Chisinau unde am ajuns dupa o ora si jumatate de condus. Drumurile sunt bunicele, adica valurite, dar lipsite de gropi, bine marcate, astfel incat doar ceata ne-a dat ceva batai de cap. In prima seara de Chisinau am vizitat putin centrul orasului si am mancat tot in zona la un restaurant.

Apoi, am innoptat la niste prieteni care ne-au primit in ospetie la fel de bine ca si cu o seara inainte, in Ungheni. Am mancat si cu ei si am baut alte feluri de nastoica, din tot felul de fructe ori din trandafiri. Am aflat si reteta dupa care se prepara aceste delicii, insa... SECRET!

Duminica, mic dejun cu mancare gatita si vin de casa, excelent - nu am alte adjective, dar trebuie sa subliniez ca bauturile si mancarurile au fost extra! Plimbari prin Chisinau, pe zi, am mers la muzeul etnografic/ zoo/ geologic - all in one. Orasul e tare frumos, extrem de verde pe vara, plin de parcuri, paduri, copaci batrani pe toate strazile. De altfel, aerul este proaspat, iar traficul decent, desi se circula "libertin".

Seara am revenit la Ungheni, iar luni ne-am plimbat prin oras. Fara verdele copacilor, cu blocuri comuniste si case taranesti anemice, Ungheni da impresia de saracie si inapoiere, insa sunt si semne care arata altceva. De exemplu, am fost surprins sa vad intr-un market, la intrare, un infochiosc prin care puteau fi achitate tot felul de taxe, amenzi, depuse cereri de eliberari de acte, achitate facturi etc. Asa ceva exista de ani de zile la Ungheni, nu si la Bucuresti. In sfarsit, am vazut containere pentru aruncarea selectiva a gunoiului, alt semn de progres.

Luni am aflat ce inseamna Dacia pentru moldoveni. Este bucata de pamant pe care orasenii au primit-o la tara, pentru a-si face o casa de odihna si pentru a putea cultiva o mica bucata de pamant. Am mers la o astfel de casa, foarte cocheta si am petrecut intreaga seara langa un cuptor din care au iesit o multime de bunatati.

Marti, 1 decembrie, zi obisnuita in Ungheni. Am revazut gardul de sarma ghimpata de la marginea orasului, gard facut de sovietici langa Prut, pentru a marca brutal granita dintre romani. In fine, nici nu am simtit vreun sentiment romanesc dincolo de Prut, mai degraba unul moldovenesc, atintit spre Moldova din vest, decat spre intreaga Romanie.

Si ca sa termin, seara am pornit spre tara. Am trecut cu ceva emotii, incarcati cu bomboane Bucuria si vinuri Cricova, in limite legale, fireste. Am facut o escala si la Iasi, fix cand se aprindeau luminile de sarbatoare. Mi-a placut centrul, ca atat am apucat sa vad. Pozele de acolo sunt trase pe fuga, multe cu blitzul aparatului, nu era timp de altceva.

Concluzia? Am avut 4 zile de odihna si tratament cu mancaruri si bauturi locale. Moldova este din alt timp, insa sunt multe elemente care o ancoreaza in sec. XXI. Apoi, sentimentul meu a fost unul de transportare intr-un cadru de basm, cu decoruri rurale. De altfel, multe din firmele ori numele strazilor dau acesta sugestie: Libraria Fat Frumos, Magazinul Cosanzeana, marcile bomboanelor Bucuria etc.

Foto Chisinau:



Foto: Ovidiu Draghia

vineri, 27 noiembrie 2009

A mai murit o casa. Langa Icoanei

Inca o demolare pe furis si fara respectarea legii, langa Parcul Icoanei, intr-o zona cu cladiri vechi, cu maxim doua etaje. Mai jos, foto si text de la Asociatia Prietenii Scolii Centrale. Aseara am trecut pe langa locul fostei case, m-am uitat peste gard: totul era nivelat, nu mai ramasese nimic, pana si copacii din curte fusesera eliminati. Sa asteptam deci frumosul bloc de sticla.

Asociatia Prietenii Scolii Centrale (APSC) a luat initiativa unui protest impotriva demolarii casei din EG nr. 1, printr-o reculegere cu lumanari ce a avut loc joi seara la ora 19:30. La actiune au participat membri ai asociatiilor APSC, Asociatia Salvati Bucurestiul si Asociatia Bucuresti, dar mai ales numerosi vecini de pe strazile Eremia Grigorescu, Cristofor Columb, intrarea Armasului si altele.

Dumnealor s-au aratat indignati de demolarea ce a avut loc saptamana trecuta in cartierul lor. Unii dintre dumnealor au constatat cu stupoare, dupa cateva zile in care nu au mai trecut prin zona, ca acea casa pur si simplu disparuse!

In acea zona se mai afla multe vile de o deosebita valoare arhitecturala si istorica, fara a fi incluse pe lista monumentelor istorice, exprimandu-si totodata ingrijorarea fata de soarta acestora. Astfel, din mai multe zeci de case si vile aflate pe str. E Grigorescu, doar 4 sunt pe lista monumentelor istorice. Una dintre acestea, Eremia Grigorescu nr. 16, a fost recent renovata, mansardata si extinsa, respectandu-se intrutotul stilul casei monument. Pe de alta parte, la EG nr. 10, locuitorii cartierului au semnalat o casa abandonata a carei proprietar, care a achizitioant-o acum mai multi ani, doreste sa o demoleze. Acea casa, spre exemplu, este de fapt un ansamblu, ce include o casa geamana, identica, aflata in fata ei, de data aceasta renovata si locuita de oamenii din zona. Este un exemplu foarte clar ca distrugerile sunt aleatorii, nu tin cont de tipicul si de valoare zonei, ele au loc pur si simplu acolo unde autoritatile sunt de acord sa dea autorizatiile necesare pentru demolare.

Locuitorii cartierului Icoanei si-au exprimat atat indignarea cat si nedumerirea pentru faptul ca autoritatile nu constientizeaza valoare istorica si patromoniala al acestor stradute aflate la 5 minute de Piata Romana si 10 minute de Piata Universitatii, in plin centru vechi de sfarsit secol 19. Cartierul Icoanei este o marturie a extinderii orasului la sfarsitul secolului 19, cand s-au creat aceste cartiere linistite, inverzite, valoroase arhitectural, pe un loc unde inainte se afla o mlastina (cu paraul Bucurestioara, azi disparut) si gradini sau livezi, cum a fost Gradina Librarului George Ioanid, pe locul careia acum se afla parcul cu acelasi nume si vilele clasate monument de pe strazile Polona, Dumbrava Rosie si bvd Dacia. Acest lucru este cu atat mai de neinteles, cu cat primarul Sectorului 1, Andrei Chiliman, este si el un locuitor al zonei, pe o strada din imediata apropiere

De asemenea, participantii deplora faptul ca vecinii nu sunt consultati, in privinta acestor proiecte. Consultarea riveranilor pentru interventii inclusiv pe domeniul privat este o regula in alte tari din Europa de Vest (Olanda), nu si la noi. Acest lucru se vede in aspectul orasului, la ei pastrat peste secole, la noi mutilat in fiecare luna de cate un nou santier...



Unii locuitori au adus in discutie inchiderea recenta a unei parti a strazii Dimitire Gerota, intre biserica Anglicaa si intersectia Dionisie Lupu cu Arthur Verona, ce ingreuneaza traficul si nu face, potrivit dumnealor, decat sa ofere unei cafenele din apropiere mai mult spatiu pentru terasa. APSC nu cunoaste detalii despre cum s-a aprobat acea interventie, langa Biserica Anglicana. Acele stradute sunt intr-adevar f aglomerate, fiind "scurtaturi" si alternative la bvd Macheru din imediata apropiere. Am informat insa pe acele persoane ca exista, de exemplu, o propunere mai ampla, pentru inchiderea strazii Gerota* pentru masini, pentru a lega Parcul Icoanei de parcul de la Casa Scriitorilor (acesta din urma a fost intr-o vreme vanat pentru a fi desfiintat si transformat in proiect imobiliar), marind astfel spatiul verde disponibil pentru locuitorii orasului. Proiectul acesta dateaza din anul 2006, initiat de ONGuri si sustinut de Ordinul Arhitectilor, insa punerea in practica a ideei nu a progresat de atunci. Vecinii au reactionat favorabil la prezentarea acestei idei, despre care ei nu stiau, in masura care, chiar cu pretul inchiderii unei strazi pentru trafic, uneste 2 spatii verzi in zona, spre beneficiul public.

Conform celor anuntate de APSC, participantii la protest au venit cu lumanari si candele pe care le-au aprins in fata gardului de tabla ce delimiteaza locul unde se afla casa si au lipit poze cu casa pe acel gard.

Ca urmare a acestei intalniri, in care am constatat numarul foarte mare de persoane indignate si ingrijorate de soarta cartierului Icoanei (suparare pe care si-au exprimat-o si in cursul dupamiezii de ieri cand am aut ocazia sa impart fluturasi si sa mai discut cu oamenii din zona), Asociatia Prietenii Scolii Centrale a decis sa se implice activ in crearea unui grup de actiune pentru zona Icoanei, care sa previna, prin toate mijloacele juridice posibile, si alte demolari in zona. Acest grup de actiune se doreste a fi un precursor al unei viitoare asociatii pentru Zona Icoanei.

Reamintim ca obiectivul principal al APSC ramane promovarea imaginii si intereselor Scolii Centrale din Bucuresti, in parteneriat cu aceasta, dezvoltarea unor proiecte extra-scolare cu elevii scolii si nu in ultimul rand blocarea proiectului de a construi un bloc turn de 14 etaje vizavi de Scoala Centrala la adresa str. Icoanei nr. 2-8 .

Iubitorii Bucurestilor vechi si locuitorii din zonele vechi amenintate de demolari (toate zonele se afla in aceasta situatie) sunt incurajati sa se contituie in asociatii prin care sa ceara autoritatilor protejarea acestor zone si la nevoie sa actioneze contencios impotriva deciziilor luate care distrug istoria si frumusetea orasului.
Pentru informatii suplimentare:

Romulus-Andrei Bena
Presedinte APSC
0751 022 892

* Comunicatul contine o greseala: nu e vorba de strada D. Gerota, fosta Calderon, fosta Icoanei. Este vorba de Pictor Arthur Verona, bucata dintre Dionisie Lupu si strada Icoanei.