Google şi iar Google. Acum cu Voice, dar fără Wave

Un text mic pentru Observator cultural despre Google Voice, ce va fi lansat şi în România: "Google a anunţat recent lansarea serviciului Google Voice, integrat în Gmail, clientul de e-mail cunoscut deja, prin care pot fi efectuate apeluri cu voce şi video, atît către alte computere, cît şi către telefoane fixe şi mobile. Pînă în prezent, utilizatorii Gmail puteau efectua apeluri video&voce prin intermediul aplicaţiei Google Talk, deja parte din clientul de mail. Acum Google face un pas înainte prin legarea Google (Voice) de telefonia fixă şi mobilă, mişcare ce reprezintă un atac direct la supremaţia Skype, care este liderul mondial în acest domeniu, cu circa 600 de milioane de utilizatori înscrişi [...]"

Citeşte textul integral: Google Voice: apeluri telefonice din pagina de mail

L'homme qui recherche la mort

Il reste assis sur sa chaise, devant une fenêtre qui lui offre très peu de substance: il voit mal même avec ses lunettes. Le monde s'est restreint et le suffoque de plus en plus et le seul voyage qu'il fait encore est autour de sa chambre.

Il veut mourir. La vie est une prison à perpétuité pour lui et le seul moyen de s'en évader est de mourir. Il veut mourir.

J'essaie lui dire qu'il a des raisons pour vivre et pour espérer, mais les mots sont vides, quels exemples choisir? Quoi lui dire, comment le remplir de vie et d'énergie?

Dès fois, j'hésite entrer le saluer dans son vestibule froid pour ne plus regarder son visage empoisoné par le rien-à-faire.

Il est mon père. Et il veut mourir.

Expoziție de fotografie Inge Morath: „Jurnalul meu românesc”

Nu prind vernisajul expoziției de fotografie Inge Morath: „Jurnalul meu românesc”, dar cum revin în ţară ajung la Muzeul Ţăranului Român să o văd, poate alături de colegii de la cursul de fotografie.

Din 2 septembrie 2010, Forumul Cultural Austriac împreună cu Muzeul Ţăranului Român va prezenta prima expoziţie de mari dimensiuni cu lucrările celebrei fotografe Inge Morath. Opera fotografică a lui Inge Morath (1923 – 2002) este puternic influenţată de stilul lui Henri Cartier-Bresson, cu care aceasta a lucrat mult timp. Ea a creat o voluminoasă operă fotografică pentru Agenţia Foto Magnum, operă ce şi-a găsit consacrarea internaţională.

Deşi nu se poate spune că Inge Morath a fost uitată, abia în prezent se descoperă totuşi lucrări de-ale ei care nu au mai fost pînă acum publicate. În toamna 2009 s-a deschis la galeria Agenţiei Foto Magnum o expoziţie cu titlul „First Colour“, ce este însoţită de o publicaţie a editurii germane Steidl. Vor urma şi alte expoziţii acompaniate de publicaţii.
România a fost pentru Inge Morath o ţară în care artista s-a întors în repetate rânduri. Nu numai că a studiat la Bucureşti (1943), ci a întreprins şi numeroase călătorii prin România: 1958, 1967 şi 1994. Din aceste călătorii au rezultat circa 1.000 de fotografii care încă nu au fost date publicităţii, precum şi un jurnal, în care aceasta şi-a notat experienţele şi impresiile.

La Muzeul Ţăranului Român va fi deschisă, începînd cu 2 septembrie 2010, o expoziţie cuprinzînd aproximativ 130 de lucrări ale lui Inge Morath, care depun mărturie despre viaţa în România pe timpul unor perioade semnificative pentru această ţară. Este vorba aici, în mod sigur, nu doar despre nişte documente de o calitate aflată dincolo de orice dubiu, ci şi cu un conţinut deosebit de interesant.
Inge Morath, care a trăit începând cu anii ´50 în majoritatea timpului în SUA, unde s-a și căsătorit în 1962 cu autorul Arthur Miller, a rămas credincioasă rădăcinilor ei europene, întreprinzînd lungi călătorii pe acest continent.

Filmele de la Anomimul 2010, la Bucuresti

De ieri, a început la Bucureşti retrospectiva filmelor proiectate la Anomimul, ediţia 2010. Filmele sunt proiectate la Noul Cinematograf al Ţăranului Român, iar mare parte se vor vedea în aer liber, în curtea muzeului.
La o primă privire, îmi fac cu ochiul MICUŢA SLOVENĂ/ SLOVENIAN GIRL - de, sunt legat emotional de Ljubljana, şi ZERO, filmul care a luat marele premiu al festivalului Anonimul.
Potrivit site-ului festivalului Anomimul, programul este următorul:

Marţi, 17 august
19:00   Program paralel/ Actori in spatele camerei
NEW YORK I LOVE YOU, 103’
R: Fatih Akin, Yvan Attal, Randall Balsmeyer, Allen Hughes, Shunji Iwai, Wen Jiang, Shekhar Kapur, Joshua Marston, Mira Nair, Natalie Portman, Brett Ratner
21:00   Competitie lungmetraj
PE CALEA CEA BUNA/ ON THE PATH, 100’
R:Jasmila Zbanic (Bosnia Hertegovina)

Poliţiştii din Barcelona... ineficienţi ca nişte miliţieni

La mijlocul vacanţei mele din Barcelona, am avut onoarea să intru în contact cu organele. Deja prietenii mei din România sunt sastisiţi de poveştile mele suprarealiste cu poliţia română, uite că am unele şi cu omologii eficienţi din Catalunia.

Mă aflam deci în vacanţă şi tocmai ce venisem din club cu nişte prieteni de acolo. Era 5 dimineaţa, ei stăteau lângă Barceloneta, deci invitaţia la baie în Mediterana era firească. Le-am lăsat pe fete, prietenele amicului francez, el a avut inspiraţia să-şi lase lucrurile de preţ la apartament, am luat un prosop şi duşi am fost la plajă.

Pentru cine nu a fost la Barcelona, plaja Barcelonata e cea mai apropiată de centru şi este populată chiar şi noaptea. Am lăsat lucrurile lângă apă şi am intrat pentru o bălăceală fără a scăpa din ochi lucrurile. Apoi am revenit pe prosop. Un ins dubios, pe bicicletă a trecut printre noi şi firul apei pentru a cere ţigări, iar în acest timp, din spate, invizibil, alţi inşi întindeau mâna după lucrurile noastre. Din păcate, au apucat să fure pantalonii mei în care aveam actele, banii şi telefonul. Fuga după ei nu a ajutat decât la condiţia mea fizică.

Voyage, voyages

Après Barcelone, je vis avec un sentiment étrange de manque de lien avec Bucarest, ville que j'iame malgré tout. J'ai un état de spleen ou de lihtis pour être balcanique, je ne pense qu'aux voyages qu'il faut quand même financer.

Pour cela je démarre en force lundi matin le projet de la méthode d'apprentissage ultra-rapide du français que je mettrai en ligne sur des sites dédiés vers la fin du septembre. Ce serait peut être cela la solution de ma liberté  et de pouvoir faire plus de voyages...

Déjà je rêve loin, Radoslav me parlait à Sitges des Indes et de son voyage lointain. Amar me parlait d'Afrique; de sa Tunisie... Je suis brûlé par l'intérieur du désir de voyager plus loin, le plus loin.

un grain de Méditerranée incrusté sur ma peau

j'ai été chez le dentiste aujourd'hui et j'attendais mon tour quand j'ai vu un point de lumière sur mon pied droit.

je me suis demandé ce que c'était... un grain de poussière ou autre chose...

je l'ai regardé de très près et je l'ai pris soigneusement entre mes doigts... c'était un grain de sable de la plage de la Méditeranée, celle de Barcelone ou de Sitges... je ne savais pas.

je le regardais comme on regarde une petite merveille: comment avait-il survecu aux douches et aux frottements avec les vêtements? j'aurais voulu le re_mettre à sa place et le re_gardais sur ma peau comme un souvenir de mes vacances.

on s'est quitté quand même et le grain de sable méditerranéen s'est fondu dans la poussière de Bucarest.


à mes amis de France

VIDEO Un été au cinéma - filme la Uranus 144 sub egida Institutului francez

Programul O vara la cinema, propus de Institutul francez, are loc la cinema Uranus 144 între 24 iulie şi 1 august 2010. Îmi amintesc că şi în trecut a avut loc Un été au cinéma, în acelaşi spaţiu, care pe atunci se numea E Uranus. Intrarea este liberă.

Programul Un été au cinéma 2010 la Uranus 144

Sâmbătă, 24 iulie, 22.00

L’Arnacœur
De Pascal Chaumeil
Avec : Romain Duris, Vanessa Paradis
France-Monaco, 2010
Durée : 1h45
VO française sous-titrée en anglais et roumain

Votre fille sort avec un sale type ? Votre sœur s’est enlisée dans une relation passionnelle destructrice ? Aujourd’hui, il existe une solution radicale, elle s’appelle Alex. Son métier : briseur de couple professionnel. Sa méthode : la séduction. Sa mission : transformer n’importe quel petit ami en ex. Mais Alex a une éthique, il ne s’attaque qu’aux couples dont la femme est malheureuse. Alors pourquoi accepter de briser un couple épanoui de riches trentenaires qui se marie dans une semaine ?

Un vis - clădiri acvariu şi amintiri din viitor în Bucureşti

Am avut un vis straniu dimineaţa asta. "M-am trezit" într-un Bucureşti din viitor, într-o zonă ce părea a fi Piaţa Muncii. Am văzut cât se poate de clar clădiri zvelte, extrem de înalte, cu o arhitectură stranie, gaudiană prin formele neregulate şi culorile vii. Apartamentele aveau geamuri bombate, cu diverse pete (buline) de culoare, iar sugestia din mediul oniric era aceea a unor acvarii. Chiar aşa comentam în vis: uite nişte clădiri acvariu.

Mergeam pe o stradă în construcţie, foarte lată, pe jos era acel amestec de pietriş cu nisip tasat. Şi era gol în jur. Era zi, dar fără soare, totul părea real şi doream să prelungesc pe cât posibil călătoria. Apoi, uşor uşor mi s-a făcut teamă din cauza pustietăţii. Am ajuns într-un loc unde oamenii, puţini la număr, se grăbeau să intre. Aveau două opţiuni, două galerii uriaş de lungi - ştiam asta! Iar la capătul lor era salvarea sau cel puţin [noi] speram asta.

Salvarea de la ce anume? Am privit înapoi şi am văzut cum doi dintre oamenii care se grăbeau către galerii au picat ca seceraţi, loviţi de o forţă invizibilă. Salvarea de la moarte deci, mi-am zis. Am alergat către una din galerii. Am intrat. M-am afundat în beznă. M-am trezit.

După 20 de ani... Bucureştiul are centru de informare turistică

Am avut plăcuta surpriză să văd azi deschis centrul de informare turistică al Bucureştiului, în Pasajul Universităţii. Era cvasi-gol, flancat de un domn bine_voitor şi bine_informat cu privire la conţinutul centrului. Am aflat că biroul a primit deja vizitele unor turişti străini aflaţi prin Bucureşti, iar aceştia au luat hărţi, broşuri şi pliante (info despre hoteluri, teatre etc.). Harta Bucureştiului cuprinde şi 3 trasee turistice, marcate cu linii colorate.

Mi-a plăcut amenajarea spaţiului, deşi unora li se va părea că dă spre kitsch prin simularea unor zone din Bucureştiul vechi. Pe jos este un fel de piatră cubică, deşi, dacă îţi aminteşti textul meu legat de Muzeul Aviaţiei, scriam acolo de un spaţiu similar acestuia. În muzeu, a fost recreată o stradă veche din Bucureşti cu piatră cubică autentică, prăvălii diverse cu firme interbelice, felinare etc.

Revenind la centrul de informare turistică al Capitalei, ca decor am remarcat câteva bănci tipice acelora din parcuri şi un colţ care copiază una din intrările în clădirea BCR din spatele statuilor de la Universitate: doi atlanţi sprijină o arcadă, iar între ei se află o poartă maiestuoasă. Am mai aflat că se doreşte crearea unui card turistic cu reduceri la teatre, muzee şi transport public, similar celor din capitalele europene. Lucrurile se mişcă, dar mai greu, fireşte.

Mă bucură crearea acestui centru care va fi întărit foarte curând de un portal de informare turistică despre Bucureşti.

Foto: Ovidiu Drăghia