Luni seara am avut placuta surpriza de a vedea in Gradina Icoanei (nu parc!!) finalizate lucrarile la balta artificiala. Izvorul-havuz e cam kitschos, rauletul sinuos cam mic, iar balta finala cat imputita. Dar e un inceput. Si da, Bucurestioara nu mai curge de aici, pe linia Strazii Jean Louis Calderon de azi...
Mi-am amintit o legenda legata de Gradina Icoanei. Pe cand aici era doar o balta mlastinoasa, langa Biserica Icoana, de unde in unele seri, un duh se ridica in vazduh si lovea clopotele lacasului... Intr-una din seri, duhul a luat chipul unei tinere fete pe care un calaret tanar a vazut-o in mijlocul baltii. El s-a aruncat calare in apa sa o salveze, dar nu a mai iesit vreodata din balta. Asa se povesteste...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu