luni, 20 decembrie 2010

Cum face Vodafone România mișto pe tema iPhone 4 față de un client vechi

M-am înscris pe site-ul Vodafone România cu adresa mea de mail în pagina pentru iPhone 4 pentru a afla printre primii condițiile de vânzare a acestui telefon, lansat, după cum se știe, pe 17 decembrie, în aceeași zi în care și Cosmote lansat iPhone4. Ok, am primit un mail automat despre abonamentele și prețul iPhone 4 la Vodafone, am intrat și pe pagina oficială, după care am consultat și ofertele Cosmote și Orange (cu iPhone clasic) urmând să iau o decizie. Grea, pentu că acum îmi face cu ochiul și N8 care e cam în aceeași plajă de preț cu iPhone 4.

Apel Vodafone către clientul să fidel Ovidiu Drăghia - abonat încă din 1998!

Și acum vine partea interesantă a poveștii: sâmbăta trecută sunt contactat de o reprezentantă Vodafone România, urmare a interesului meu manifestat pentru iPhone 4, pentru a-mi propune o ofertă, așa, ca pentru un client abonat la Connex în 1998 și rămas fidel companiei. Fidel sau comod, mie nu mi-e clar cum sunt.
Revenind.... Am aflat că a fost ceva bătaie pe iPhone-uri, că mai sunt niște aparate care pot lua calea clienților fideli, iar oferta SPECIALĂ care mi s-a făcut din  pdv tarife telefoane și prețuri abonamente A FOST FIX CEA DE PE SITE. După un discurs encomiastic din care trebuia să înțeleg cât sunt de important și că vechimea mea de 13 ani în rețea contează și e răsplătită, ei bine, am aflat că pot beneficia de un telefon cu abonament... fix în condițiile oficiale!

iPhone 4 de sub tejghea

Am dorit să aflu unde e oferta, unde e clientul vechi, premium etc. în toată povestea care mi se prezenta, în condițiile în care nu era nimic diferit față de varianta oficială. Am aflat că stocul de telefoane iPhone 4 e limitat și că aici e toată oferta specială: că pot avea totuși iPhone 4! Wtf? Sincer, m-am simțit luat la mișto și mă gândesc tare serios la oferta Cosmote, pentru că altă metodă de răspuns nu-mi vine în minte. Au un abonament mai bun și sunt convins că aș putea negocia o creștere a minutelor naționale din oferta Cosmote standard. În plus numărul mi-l păstrez.

Un bonus de 15 secunde naționale la pachetele standard? Ei bine, nu!

Un prieten mi-a atras atenția că Vodafone nu poate umbla la prețul lui iPhone 4 când face oferte, oricât de special ar fi clientul. E un punct de vedere pe care l-aș putea accepta. însă: e dezgustător să faci o ofertă specială unui client atât de vechi oferindu-i fix variantele oficiale accesibile oricui indiferent de vechime. Puteau încerca un adaos de bonus tip "15 secunde naționale în + doar pentru dumneavostră" alături de 1 sms internațional, orice, un nimic care, fără să fie atractiv, motiva oferta făcută special unui client vechi. JENANT Vodafone România!

Foto: apple.com
Citește și: Vodafone România continuă gafele pe tema iPhone 4

marți, 14 decembrie 2010

De ce am omorât Crăciunul?

Doar mie mi se pare că nimeni nu se mai bucură de Crăciun şi de perioada asta de sărbători religioase şi laice? E jumătatea lunii decembrie şi nu am auzit pe nimeni să vorbească de aranjarea bradului care de multă vreme se făcea puţin după începutul ultimei luni a anului. Lumea nu pare să mai fie interesată nici măcar de sinecdoca de brad, crenguţa, care aducea mirosul de răşină în casă şi amintea în permanenţă de iarnă şi de sărbători:

Dar vâsc, mai ia cineva anul ăsta? Sau eterna scuza "las' să treacă criza" va omorî şi acest obicei?
Ce zici de cadouri? Fireşte, dacă nu am cumpărat brad, am scuza că nu am sub ce să le pun şi atunci la ce bun să mai arunc banii pe ele? În plus, e şi criză, dacă nu ştiai. Deci alt motiv să nu facem cadouri. Tot criza se pare că ne va ţine acasă de Revelion. Motiv de tragedie supremă pentru mulţi români.

Ce vreau sa scriu aici e că nu avem nicio scuză pentru a înceta să ne bucurăm de această lună atât de specială. Nu, nu e nevoie de bani din abundenţă pentru a face nişte cadouri simbolice, însă alese cu grijă: o carte la reduceri de exemplu ori chiar dintr-un anticariat, un borcan de dulceaţă ori o pungă cu turtă dulce.
Ne putem bucura de sărbători stând cu prietenii şi cu familia şi realizând cât de norocoşi suntem că-i avem alături.

Apoi, legat de Bucureşti, nimeni nu a scris pe undeva cât de fain arată străzile anul acesta. Lumea e oarbă? Eu sunt chiar impresionat de bulevardul Elisabeta care e superb, de Kiseleff, de Piaţa Charles de Gaulles... Şi am numit strict zonele cele mai reuşite ca iluminare de sărbători. Abia aştept să ajung la un patinoar, şi am de unde alege, alături de prieteni, într-una din serile de weekend, alt motiv de bucurie pe timp de iarnă.

Criza o fi treabă serioasă, dar nu trebuie să ucidă Crăciunul din noi.

Am scris acest post şi pentru că azi mi-am dat seama e 14 decembrie şi nu luasem nici vâsc, nici crenguţe de brad, nici o coroniţă ca în fiecare an. Seara am ajuns la Piaţa Domenii şi am cumpărat cele necesare, vezi foto.

Foto: Ovidiu Drăghia

luni, 13 decembrie 2010

Galerie foto - Printre ruinele Berzei Buzești

Noul bulevard Buzești Berzei Uranus a prins viteză în ultimele săptămâni, astfel că peisajul în zona Pieței Matache și a intersecției dintre Știrbei Vodă cu Berzei s-a schimbat considerabil. Duminica aceasta am mers cu aparatul foto în zonă și am fotografiat resturile clădirilor deja demolate, precum și imobilele curățate de locatari, de mobile, de ramele ușilor și ale geamurilor, de viață cu alte cuvinte. Am intrat pentru prima dată, dar și pentru ultima, în câteva clădiri eviscerate și am reușit să fotografiez dintr-una ruinele fostei policlinici de la intersecția Știrbei Vodă cu Berzei.

Sentimentele care m-au încercat au fost antagonice, în timp ce mă plimbam prin apartamente până mai ieri pline de viață. Pe de o parte, mă încerca un sentiment de revoltă pentru că o parte dintre clădirile distruse erau valoroase și ar fi trebuit salvate. Să ne reamintim că în perioada comunistă biserici sau chiar blocuri întregi au fost translatate pentru a nu fi demolate. Hotelul Marna ori Hala Matache - aflată pe lista neagră, nu ar fi putut să fie deplasate cu câțiva metri înapoi? E o întrebare a unui nespecialist, însă mă miră că pentru niciuna din clădirile cu statut de monument istoric nu a fost încercată aplicarea unei astfel de măsuri. Pe de altă parte, am citit o sumedenie de texte legate de realizarea bulevardului Magheru și am observat că și acolo au existat reacții similare contra proiectului. Așa să fie de fiecare dată, niște cârcotași protestează contra modernizării, iar peste ani el se dovedește a fi fost foarte util? Timpul va arăta aceasta.

Galerie foto - Ruinele Berzei Buzești

Dublu click pe foto pentru a intra în album

luni, 8 noiembrie 2010

UPDATE: Demolari in Bucuresti: casa de pe Poligrafiei, colt cu Parcului (galerie FOTO | HARTA)

UPDATE: Clădirea a fost demolată, probabil în acest weekend.

Casa de care scriu aici, aflata pe Bulevardul Poligrafiei colt cu Parcului, nu este din cate cunosc monument istoric, in ciuda unor elemente arhitecturale valoroase.
O stiu de ani buni, stinghera si nealiniata cu Bulevardul Poligrafiei, ascunsa printre crengile copacilor, pe timp de vara.

Terenul pe care se afla este in continuarea Crowne Plaza si apartine lui George Copos. Acesta anuntase in trecut un proiect imobiliar de proportii in vecinatatea hotelului sau, dar nu suflase o vorba de vreo demolare. In ianuarie 2008, presa scria de proiectul unui zgaraie-nori de 27 de etaje, cu o suprafata totala de 56.000 mp. "Cand va fi functionala, cladirea de birouri va aduce incasari anuale din chirii de 9,9 milioane de euro”, declara Copos. Cladirea urma sa aiba o inaltime de 120 de metri - Casa Presei are doar 105 metri, cu tot cu antena. Terenul pe care se afla casa in paragina este cel destinat proiectului imobiliar? Foarte probabil.

In prezent, nu exista niciun panou care sa anunte operatiunea de demolare, iar cladirea urmeaza drumul brevetat de sacalii imobiliari: este lasata in paragina, cu geamurile si usile smulse. Cine stie, un incendiu accidental ar putea izbucni la un moment dat, iar cererea de demolare ar fi perfect justificata, daca nu este deja aprobata.

luni, 1 noiembrie 2010

FOTOREPORTAJ Mănăstirea fortificată Mărcuţa şi Biserica Fundenii Doamnei Colentina

Am reluat explorările urbane duminicale prin Bucureşti. Mi se pare extraordinar ca la 32 de ani, dintre care vreo 10 pasional legaţi de acest oraş, pot face încă descoperiri ale unor colţuri de demult, am încă de văzut spaţii altfel, într-un Bucureşti atât de hulit de ignoranţi, pentru a nu îi numi proşti de-a dreptul, pe aceia care cârâie: "nu ai ce face în Bucureşti, e murdar, plin de ruine, ce e de văzut?". Scuze pentru acest moment.

Ei bine, duminica aceasta mi-am strâns câţiva prieteni şi am mers să descoperim împreună două spaţii foarte vechi: Mănăstirea fortificată Mărcuţa şi Biserica Fundenii Doamnei Colentina. Prima escală a fost la mănăstire. Strada Biserica Mărcuţa (de ce nu "mănăstirea"?) porneşte sinuos din Şoseaua Pantelimon şi opreşte brusc în faţa unei biserici noi. Lângă ea, un gard metalic zdrenţuit îşi rânjeşte colţii de sus ai plasei metalice spre trecătoriii curioşi să vadă ce e dincolo de el. Nimic interesant de altfel, doar un maidan cu materiale de construcţii aruncate anapoda.

În spatele noii Biserici Mărcuţa stă pitită Istoria. Una bătrână, de vreme ce biserica veche are elemente ce datează din secolul al XVI-lea, fiind întrecută ca vârstă doar de Biserica Sfântul Anton de lângă Curtea Veche din Bucureşti - această biserică reprezintă cea mai veche construcţie funcţională din Capitală, cu elemente ce datează de pe la jumătatea anilor 1500.

Însă Biserica Mărcuţa, cea bătrână, nu se lasă descoperită cu una cu două. Întâi trecem de un prim zid de apărare pe la baza unui turn venerabil, al cărui etaj e prăbuşit. Ni se arată un turn scobit ca un dinte ros de carii, apoi păşim într-o curte cu chilii scunde lipite de acest prim zid.

luni, 11 octombrie 2010

Case din Bucureşti dintre 1700 - 1800, încă în picioare (FOTO)

Care este cea mai veche casă din Bucureşti? Întrebarea este dificilă şi, deşi cere un singur răspuns, clar şi documentat, are multiple răspunsuri în cazul Bucureştiului. Este clar că nu putem coborî sub anul 1700, iar motivele sunt numeroase: cutremure, incendii, distrugeri provocate de nenumăratele războaie prin care a trecut Bucureştiul, dar şi indiferenţa ori prostia umană, toate au colaborat strâns la distrugerea caselor vechi ale Capitalei.

Casa Melik

Oficial, Casa Melik, în prezent Muzeul Theodor Pallady, este socotită cea mai veche casă, funcţională, din Bucureşti. Deasupra intrării stă scris 1822, dar acesta este doar anul uneia dintre multiplele renovări. Între timp, a apărut însemnul de Monument istoric, unde stă scris anul construcţiei ineditului edificiu din strada Spătarului: 1760.
Casa de pe Şerban Vodă

Pe lângă aceasta, mai avem un Bucureşti o casă atestată ca fiind de secol XVIII, despre care am scris în câteva rânduri: se află pe Calea Şerban Vodă 33 şi cred că este chiar mai veche decât Casa Melik, prin elementele de arhitectură rural-negustorească integrate: pridvor, gârlici, pod funcţional ş.a. Doar faţada a fost refăcută prin secolul al XIX-lea prentru a fi în pas cu vremurile.















Palatului Doamnei şi al Coconilor

Apoi, tot la capitolul cea mai veche casă din Bucureşti includem Palatul Doamnei Păuna (Palatului Doamnei şi al Coconilor), încă în picioare. Se află în spatele Curţii Domneşti, iar accesul la acesta se face prin Intrararea Soarelui. Seara, scara interioară dintre parter şi etaj, cu geamuri colorate, este luminată, iar efectul este senzaţional.
Palatul Doamnei Păuna a fost construit de către domnitorul Ştefan Cantacuzino pentru soţia sa şi copii, undeva între 1714 şi 1716 perioada sa de domnie. Din păcate, a fost ucis de turci, la doar doi ani de la decapitarea lui Constantin Brâncoveanu şi a fiilor săi.














Metocul

În sfârşit, fără a avea prea multe date istorice, avem un mare semn de întrebare asupra anului construcţiei numeroaselor case ţărăneşti răspândite prin oraş. Metocul de pe Strada Popa Rusu 21, pe lângă care se scurgea Bucureştioara, cred că datează de asemenea din secolul al XVIII-lea. Să ne uităm la arhitectura ţărănească şi la poziţionarea atipică în raport cu casele din jur. Din acest an, ceainăria care funcţiona aici s-a închis.














Iar casa ţărănească de pe Orzari este plasată de unii istorici pe la începutul lui 1800, însă ar putea data dintr-o perioadă mai veche.
















Precizare: am folosit o fotografie Metropotam pentru că îmi lipseşte din arhivă Palatul Doamnei Păuna. O voi înlocui cât de curând cu una realizată de mine.

luni, 4 octombrie 2010

Tur Art Nouveau prin Bucureşti (Galerie foto)

De la bun început, te previn că nu sunt vreun expert în arhitectură, ci doar un amator pasionat de Bucureşti şi de art nouveau. Dintre toate stilurile de arhitectură, art nouveau-ul cu ruda sa modernă art deco-ul mi se par cele mai spectaculoase prin transformarea estetică pozitivă pe care o oferă spaţiilor urbane.

Bucureştiul are zeci (sute?) de blocuri art deco, însă prea puţine clădiri art nouveau. Am ars etapele şi în modernitatea arhitecturală şi am preferat de multe ori fie eclectismul, fie art nouveau-ul românesc/ brâncovenesc. Au scris atâţia specialişti de apropierile dintre casele neoromâneşti şi cele în stilul art nouveau, încât eu nu pot decât sa reiau această teorie a apropierii curentelor şi să o susţin.

Aşa cum am mai scris ocazional pe blog, există un Bucureşti art nouveau şi s-ar putea organiza un tur de o zi care să cuprindă cele câteva clădiri reprezentative. Aşa cum voi arăta în continuare, unele pot fi vizitate, altele nu, dar majoritatea se află într-o stare acceptabilă sau bună (vezi la final galerie foto case art nouveau din Bucureşti).

Prima oprire
Calea Griviţei, colţ cu Buzeşti, la Hostelul "Cazare"
Una dintre casele art nouveau mai puţin cunoscute se află pe Calea Griviţei şi adăposteşte un hostel. Spre surpriza mea, acesta nu are un nume. Sau, dacă am aflat corect de pe net, s-ar chema Hostelul "Cazare". Duminica aceasta am intrat pentru prima dată în hostel şi am descoperit cu mare bucurie o mulţime de elemente art nouveau în arhitectura interioară: scara din lemn, un luminator acoperit cu vopsea, la fel ca acela din recepţie, uşi înalte şi subţiri cu geamuri dreptunghiulare, chiar şi feroneria uşii principale este în stilul art nouveau al clădirii. În rest, putem vedea faţada cu etajul pur art nouveau, însă parterul este compromis, ca în cazul atâtor clădiri din Bucureşti. S-a păstrat doar micul basorelief de deasupra intrării.

luni, 27 septembrie 2010

Vizită la Conacul Bellu din Urlaţi - FOTO

Duminică dimineaţa, pe o ploaie care îmbia la tras pătura peste cap şi la "grasse matinée"; am ieşit cu prietenii la Conacul Bellu din Urlaţi. Am sperat că ploaia se va opri până la Urlaţi şi chiar am avut noroc. Drumul din Bucureşti până la Conacul Bellu este excelent, iar pentru a ajunge acolo e chiar simplu.

La intrarea în Ploieşti, faci dreapta către Buzău, apoi se deschide un drum către Urlaţi, iar în oraş sunt o mulţime de indicatoare care te conduc până la conac. Ştii că ai ajuns pentru că în faţa lui se termină şoseaua cu asfalt şi vezi pe dreapta un turn mare şi un parc.

Am urcat cu prietenii o potecă care traversa parcul şi în câteva minute am ajuns la Conacul Bellu, o clădire foarte frumoasă, perfect restaurată, construită într-un autentic stil românesc, încinsă cu un pridvor care este în sine o operă de artă: căpriori de lemn cu capetele sculptate, o simetrie de flori modelate în/ pe pereţi, un pavaj vechi de când casa (datează de la sfârşitul secolului al XIX-lea) cu un mozaic sui generis, din pietricele de râu, aranjate bucată cu bucată, până ce au format un mare covor ţărănesc, ţesut cu migală.

joi, 23 septembrie 2010

Nu parcaţi, expo foto a lui Andu Novac, şi vizită la conacul Bellu din Urlaţi

Încerc un weekend foto, sper sa iasă planul întocmai.
Sâmbătă e pe listă expoziţia lui Andu Novac "Nu parcaţi!" de la Van Gogh Cafe care are vernisajul chiar azi, pe 23 septembrie, de la 19.00. Din comunicat, aflăm că expoziţia lui Andu Novac surprinde interesul fotografului pentru texturile din spaţiul urban. Artistul vede textura ca pe o tridimensionalitate discretă, o aluzie la adâncimea fizică a lucrurilor.

"Nu parcaţi!"= o expoziţie Karousel, organizată cu sprijinul Van Gogh Cafe. Putem să vedem lucrările lui Andu Novac între intre 23 septembrie şi 25 octombrie 210.
Van Gogh Cafe se află pe strada Smârdan 9, vizavi de BNR.
via feeder.ro

Duminică evadez din Bucureşti până la Urlaţi, pe lângă Ploieşti. Scopul e foto, pretextul este vizitarea conacului Bellu. O casă veche boierească, superb restaurată, în prezent muzeu. Şi cu o livadă imensă lângă.

Adresa conacului Bellu: Orzoaia de Sus nr. 2, Urlaţi, Prahova
Tel: 0244 271721 program de vizitare 9-17
Din Şoseaua Ploieşti-Buzău la km 20, prin localitatea Albeşti-Paleologu, se fac 6 km. până la Urlaţi.

marți, 21 septembrie 2010

Despre SEM, la Orange MeetUp, cu Amélie de Cheffontaines - Sales Manager la eSearchVision

Am participat luni seara la Orange MeetUp care a avut ca temă prezentarea generală a conceptului SEM (Search Engine Marketing), alături de chestiuni avansate despre acest domeniu al marketingului online. Mi-a plăcut prezentarea susţinută de către Amélie de Cheffontaines, Sales Manager la eSearchVision, o agenţie franceză de Search Engine Marketing. Alături, s-a aflat colega sa, Hodalu Essohana Assih, Senior Account Manager în aceeaşi firmă.

Ok, despre ce a fost vorba la această întâlnire? Amélie a explicat conceptele fundamentale ale SEM şi a susţinut o prezentare a unui studiu de caz din agenţia sa, despre campania unei societăţi din industria auto. Publicul numeros de la Orange Concept Store era pestriţ din punct de vedere al competenţelor pe marginea SEM, astfel că mixul de abecedar SEM cu chestiuni elaborate a fost mai mult decât inspirat.

La fel de interesantă ca prezentarea lui Amélie a fost contribuţia sălii prin întrebări variate legate de bugetul alocat pentru campanii SEM (10 - 12 k ar fi bugetul minim anual al unui client), despre volumul maxim şi minim de muncă al unui SEM optimiser (de la 2 la 5 clienţi), dar şi despre ultimele noutăţi de la Google cu impact asupra Google AdWords: căutarea rapidă cu Google Instant Search şi liberalizarea completă a cuvintelor cheie ce pot fi utilizate de advertiseri - pot fi folosite şi nume ale brandurilor, fără ca adveriserul să fie un reprezentat al acestora (e prea devreme să se facă o estimare a impactului acestor schimbări).

Ataşez în continuare prezentarea făcută de către Amélie, despre SEM

miercuri, 15 septembrie 2010

Noul Twitter multimedia - VIDEO

La cald, noul Twitter nu înseamnă doar un nou design, cât o mulţime de funcţii/ facilităţi nou introduse: embed, share foto, related content la twitt-ul postat, vizualizare a mini-profilului unui user fără a părăsi pagina etc. Noul Twitter va funcţiona în paralel cu versiunea clasică şi este aşteptat în săptămânile următoare.

VIDEO Noul Twitter



Detalii despre noul Twitter pe site-ul oficial

via refresh.ro

luni, 13 septembrie 2010

Itinerarii. Afinităţi. 10 fotografi spanioli contemporani la MNAC

Se multiplică expoziţiile de fotografie în Bucureşti. Instituto Cervantes, alături de MNAC (Muzeul Naţional de Artă Contemporană al României), organizează între 16 septembrie şi 12 octombrie 2010 expoziţia de fotografie Itinerarii - Afinităţi.
Evenimentul de la MNAC, al cărui curator este Oliva María Rubio, va avea vernisajul pe 16 septembrie la ora 18:00, în prezenţa directorului muzeului, Mihai Oroveanu, şi a lui E.S. Dl. Estanislao de Grandes Pascual.

Despre expoziţia de fotografie Itinerarii. Afinităţi
87 obras
Autori: Bleda y Rosa, Ferran Freixa, Alberto García-Alix, Cristina García Rodero, Cristóbal Hara, Ouka Leele, Chema Madoz, Ángel MarcosXavier Ribas, Javier Vallhonrat
Cronología: 1975-2007
Técnica: fotografía
Tamaño: diferentes formatos
Procedencia: colecciones privadas de los autores

vineri, 10 septembrie 2010

Noaptea Albă a Filmului Românesc, în Bucureşti - 2010

Avem şi o Noapte Albă a Filmului Românesc în Bucureşti, vineri, pe 17 septembrie 2010, organizată în mai multe cinematografe şi spaţii amenajate pentru proiecţii. Vom alege între Piaţa George Enescu, Uranus 144, Terasa Clubului Fabrica, Noul Cinematograf al Regizorului Roman (MTR), MŢR Open Air, Cinema Patria, Cinema Studio, Sala Elvira Popescu ori Cinemateca Eforie unde vor fi proiectate peste 30 de filme româneşti. Noapte Albă a Filmului Românesc vine şi cu o premieră cinematografică: ultimul film al regizorului Radu Gabrea, Mănuşile Roşii.

Video trailer Radu Gabrea, Mănuşile Roşii



Află programul complet al Nopţii Albe a Filmului Românesc

Căutare cu Google Instant şi Gmail Priority Inbox

Articolul meu din Observator cultural: "Google luptă cu timpul, oferă funcţii noi, pentru mai multă eficienţă, şi secunde/ minute cîştigate de utilizatorii săi. Motorul de căutare este şi mai eficient prin Google Instant, iar parcurgerea mesajelor din Gmail a devenit mai uşoară cu Gmail Priority Inbox. Google InstantGoogle [...]"

Citeşte textul in-extenso: Căutare cu Google Instant şi Gmail Priority Inbox

sâmbătă, 28 august 2010

Google şi iar Google. Acum cu Voice, dar fără Wave

Un text mic pentru Observator cultural despre Google Voice, ce va fi lansat şi în România: "Google a anunţat recent lansarea serviciului Google Voice, integrat în Gmail, clientul de e-mail cunoscut deja, prin care pot fi efectuate apeluri cu voce şi video, atît către alte computere, cît şi către telefoane fixe şi mobile. Pînă în prezent, utilizatorii Gmail puteau efectua apeluri video&voce prin intermediul aplicaţiei Google Talk, deja parte din clientul de mail. Acum Google face un pas înainte prin legarea Google (Voice) de telefonia fixă şi mobilă, mişcare ce reprezintă un atac direct la supremaţia Skype, care este liderul mondial în acest domeniu, cu circa 600 de milioane de utilizatori înscrişi [...]"

Citeşte textul integral: Google Voice: apeluri telefonice din pagina de mail

vineri, 27 august 2010

L'homme qui recherche la mort

Il reste assis sur sa chaise, devant une fenêtre qui lui offre très peu de substance: il voit mal même avec ses lunettes. Le monde s'est restreint et le suffoque de plus en plus et le seul voyage qu'il fait encore est autour de sa chambre.

Il veut mourir. La vie est une prison à perpétuité pour lui et le seul moyen de s'en évader est de mourir. Il veut mourir.

J'essaie lui dire qu'il a des raisons pour vivre et pour espérer, mais les mots sont vides, quels exemples choisir? Quoi lui dire, comment le remplir de vie et d'énergie?

Dès fois, j'hésite entrer le saluer dans son vestibule froid pour ne plus regarder son visage empoisoné par le rien-à-faire.

Il est mon père. Et il veut mourir.

Expoziție de fotografie Inge Morath: „Jurnalul meu românesc”

Nu prind vernisajul expoziției de fotografie Inge Morath: „Jurnalul meu românesc”, dar cum revin în ţară ajung la Muzeul Ţăranului Român să o văd, poate alături de colegii de la cursul de fotografie.

Din 2 septembrie 2010, Forumul Cultural Austriac împreună cu Muzeul Ţăranului Român va prezenta prima expoziţie de mari dimensiuni cu lucrările celebrei fotografe Inge Morath. Opera fotografică a lui Inge Morath (1923 – 2002) este puternic influenţată de stilul lui Henri Cartier-Bresson, cu care aceasta a lucrat mult timp. Ea a creat o voluminoasă operă fotografică pentru Agenţia Foto Magnum, operă ce şi-a găsit consacrarea internaţională.

Deşi nu se poate spune că Inge Morath a fost uitată, abia în prezent se descoperă totuşi lucrări de-ale ei care nu au mai fost pînă acum publicate. În toamna 2009 s-a deschis la galeria Agenţiei Foto Magnum o expoziţie cu titlul „First Colour“, ce este însoţită de o publicaţie a editurii germane Steidl. Vor urma şi alte expoziţii acompaniate de publicaţii.
România a fost pentru Inge Morath o ţară în care artista s-a întors în repetate rânduri. Nu numai că a studiat la Bucureşti (1943), ci a întreprins şi numeroase călătorii prin România: 1958, 1967 şi 1994. Din aceste călătorii au rezultat circa 1.000 de fotografii care încă nu au fost date publicităţii, precum şi un jurnal, în care aceasta şi-a notat experienţele şi impresiile.

La Muzeul Ţăranului Român va fi deschisă, începînd cu 2 septembrie 2010, o expoziţie cuprinzînd aproximativ 130 de lucrări ale lui Inge Morath, care depun mărturie despre viaţa în România pe timpul unor perioade semnificative pentru această ţară. Este vorba aici, în mod sigur, nu doar despre nişte documente de o calitate aflată dincolo de orice dubiu, ci şi cu un conţinut deosebit de interesant.
Inge Morath, care a trăit începând cu anii ´50 în majoritatea timpului în SUA, unde s-a și căsătorit în 1962 cu autorul Arthur Miller, a rămas credincioasă rădăcinilor ei europene, întreprinzînd lungi călătorii pe acest continent.

miercuri, 18 august 2010

Filmele de la Anomimul 2010, la Bucuresti

De ieri, a început la Bucureşti retrospectiva filmelor proiectate la Anomimul, ediţia 2010. Filmele sunt proiectate la Noul Cinematograf al Ţăranului Român, iar mare parte se vor vedea în aer liber, în curtea muzeului.
La o primă privire, îmi fac cu ochiul MICUŢA SLOVENĂ/ SLOVENIAN GIRL - de, sunt legat emotional de Ljubljana, şi ZERO, filmul care a luat marele premiu al festivalului Anonimul.
Potrivit site-ului festivalului Anomimul, programul este următorul:

Marţi, 17 august
19:00   Program paralel/ Actori in spatele camerei
NEW YORK I LOVE YOU, 103’
R: Fatih Akin, Yvan Attal, Randall Balsmeyer, Allen Hughes, Shunji Iwai, Wen Jiang, Shekhar Kapur, Joshua Marston, Mira Nair, Natalie Portman, Brett Ratner
21:00   Competitie lungmetraj
PE CALEA CEA BUNA/ ON THE PATH, 100’
R:Jasmila Zbanic (Bosnia Hertegovina)

luni, 9 august 2010

Poliţiştii din Barcelona... ineficienţi ca nişte miliţieni

La mijlocul vacanţei mele din Barcelona, am avut onoarea să intru în contact cu organele. Deja prietenii mei din România sunt sastisiţi de poveştile mele suprarealiste cu poliţia română, uite că am unele şi cu omologii eficienţi din Catalunia.

Mă aflam deci în vacanţă şi tocmai ce venisem din club cu nişte prieteni de acolo. Era 5 dimineaţa, ei stăteau lângă Barceloneta, deci invitaţia la baie în Mediterana era firească. Le-am lăsat pe fete, prietenele amicului francez, el a avut inspiraţia să-şi lase lucrurile de preţ la apartament, am luat un prosop şi duşi am fost la plajă.

Pentru cine nu a fost la Barcelona, plaja Barcelonata e cea mai apropiată de centru şi este populată chiar şi noaptea. Am lăsat lucrurile lângă apă şi am intrat pentru o bălăceală fără a scăpa din ochi lucrurile. Apoi am revenit pe prosop. Un ins dubios, pe bicicletă a trecut printre noi şi firul apei pentru a cere ţigări, iar în acest timp, din spate, invizibil, alţi inşi întindeau mâna după lucrurile noastre. Din păcate, au apucat să fure pantalonii mei în care aveam actele, banii şi telefonul. Fuga după ei nu a ajutat decât la condiţia mea fizică.

duminică, 8 august 2010

Voyage, voyages

Après Barcelone, je vis avec un sentiment étrange de manque de lien avec Bucarest, ville que j'iame malgré tout. J'ai un état de spleen ou de lihtis pour être balcanique, je ne pense qu'aux voyages qu'il faut quand même financer.

Pour cela je démarre en force lundi matin le projet de la méthode d'apprentissage ultra-rapide du français que je mettrai en ligne sur des sites dédiés vers la fin du septembre. Ce serait peut être cela la solution de ma liberté  et de pouvoir faire plus de voyages...

Déjà je rêve loin, Radoslav me parlait à Sitges des Indes et de son voyage lointain. Amar me parlait d'Afrique; de sa Tunisie... Je suis brûlé par l'intérieur du désir de voyager plus loin, le plus loin.

vineri, 6 august 2010

un grain de Méditerranée incrusté sur ma peau

j'ai été chez le dentiste aujourd'hui et j'attendais mon tour quand j'ai vu un point de lumière sur mon pied droit.

je me suis demandé ce que c'était... un grain de poussière ou autre chose...

je l'ai regardé de très près et je l'ai pris soigneusement entre mes doigts... c'était un grain de sable de la plage de la Méditeranée, celle de Barcelone ou de Sitges... je ne savais pas.

je le regardais comme on regarde une petite merveille: comment avait-il survecu aux douches et aux frottements avec les vêtements? j'aurais voulu le re_mettre à sa place et le re_gardais sur ma peau comme un souvenir de mes vacances.

on s'est quitté quand même et le grain de sable méditerranéen s'est fondu dans la poussière de Bucarest.


à mes amis de France

joi, 22 iulie 2010

VIDEO Un été au cinéma - filme la Uranus 144 sub egida Institutului francez

Programul O vara la cinema, propus de Institutul francez, are loc la cinema Uranus 144 între 24 iulie şi 1 august 2010. Îmi amintesc că şi în trecut a avut loc Un été au cinéma, în acelaşi spaţiu, care pe atunci se numea E Uranus. Intrarea este liberă.

Programul Un été au cinéma 2010 la Uranus 144

Sâmbătă, 24 iulie, 22.00

L’Arnacœur
De Pascal Chaumeil
Avec : Romain Duris, Vanessa Paradis
France-Monaco, 2010
Durée : 1h45
VO française sous-titrée en anglais et roumain

Votre fille sort avec un sale type ? Votre sœur s’est enlisée dans une relation passionnelle destructrice ? Aujourd’hui, il existe une solution radicale, elle s’appelle Alex. Son métier : briseur de couple professionnel. Sa méthode : la séduction. Sa mission : transformer n’importe quel petit ami en ex. Mais Alex a une éthique, il ne s’attaque qu’aux couples dont la femme est malheureuse. Alors pourquoi accepter de briser un couple épanoui de riches trentenaires qui se marie dans une semaine ?

luni, 19 iulie 2010

Un vis - clădiri acvariu şi amintiri din viitor în Bucureşti

Am avut un vis straniu dimineaţa asta. "M-am trezit" într-un Bucureşti din viitor, într-o zonă ce părea a fi Piaţa Muncii. Am văzut cât se poate de clar clădiri zvelte, extrem de înalte, cu o arhitectură stranie, gaudiană prin formele neregulate şi culorile vii. Apartamentele aveau geamuri bombate, cu diverse pete (buline) de culoare, iar sugestia din mediul oniric era aceea a unor acvarii. Chiar aşa comentam în vis: uite nişte clădiri acvariu.

Mergeam pe o stradă în construcţie, foarte lată, pe jos era acel amestec de pietriş cu nisip tasat. Şi era gol în jur. Era zi, dar fără soare, totul părea real şi doream să prelungesc pe cât posibil călătoria. Apoi, uşor uşor mi s-a făcut teamă din cauza pustietăţii. Am ajuns într-un loc unde oamenii, puţini la număr, se grăbeau să intre. Aveau două opţiuni, două galerii uriaş de lungi - ştiam asta! Iar la capătul lor era salvarea sau cel puţin [noi] speram asta.

Salvarea de la ce anume? Am privit înapoi şi am văzut cum doi dintre oamenii care se grăbeau către galerii au picat ca seceraţi, loviţi de o forţă invizibilă. Salvarea de la moarte deci, mi-am zis. Am alergat către una din galerii. Am intrat. M-am afundat în beznă. M-am trezit.

vineri, 16 iulie 2010

După 20 de ani... Bucureştiul are centru de informare turistică

Am avut plăcuta surpriză să văd azi deschis centrul de informare turistică al Bucureştiului, în Pasajul Universităţii. Era cvasi-gol, flancat de un domn bine_voitor şi bine_informat cu privire la conţinutul centrului. Am aflat că biroul a primit deja vizitele unor turişti străini aflaţi prin Bucureşti, iar aceştia au luat hărţi, broşuri şi pliante (info despre hoteluri, teatre etc.). Harta Bucureştiului cuprinde şi 3 trasee turistice, marcate cu linii colorate.

Mi-a plăcut amenajarea spaţiului, deşi unora li se va părea că dă spre kitsch prin simularea unor zone din Bucureştiul vechi. Pe jos este un fel de piatră cubică, deşi, dacă îţi aminteşti textul meu legat de Muzeul Aviaţiei, scriam acolo de un spaţiu similar acestuia. În muzeu, a fost recreată o stradă veche din Bucureşti cu piatră cubică autentică, prăvălii diverse cu firme interbelice, felinare etc.

Revenind la centrul de informare turistică al Capitalei, ca decor am remarcat câteva bănci tipice acelora din parcuri şi un colţ care copiază una din intrările în clădirea BCR din spatele statuilor de la Universitate: doi atlanţi sprijină o arcadă, iar între ei se află o poartă maiestuoasă. Am mai aflat că se doreşte crearea unui card turistic cu reduceri la teatre, muzee şi transport public, similar celor din capitalele europene. Lucrurile se mişcă, dar mai greu, fireşte.

Mă bucură crearea acestui centru care va fi întărit foarte curând de un portal de informare turistică despre Bucureşti.






























































Foto: Ovidiu Drăghia

Mi-e dor de fluturii din stomac

Ţi s-a întâmplat vreodată să intri într-o farmacie şi să vezi zburând printre cutiile cu medicamente un fluture? Cum ai reacţiona? Mi s-a întâmplat mie aseară, la o farmacie din Bucureşti, fix în centru, pe Bălcescu. Mă uitam siderat la fluturaş, prima dată am crezut că nu este real, iar apoi aveam îndoieli că există în realitatea tuturor oamenilor prezenţi la coadă. Dacă era doar în universul meu?

Tineri şi bătrâni, femei şi bărbaţi, toţi, în afară de mine, ignorau vietatea, stând cu privirile încruntate ori cu capul în jos, abătuţi. Cum de nu puteau vedea vietatea care se zbătea colorat(ă) printre capetele lor opace? Eram aşa de furat de peisaj, căutând să-i înţeleg magia, încât m-am dat într-o parte să privesc dansul fluturelui. Apoi, priveam mirat oamenii ori vânzătoarele, orbi şi oarbe la siajul dansatorului cu aripi.

Mi s-a făcut apoi dor de fluturii din stomac... Où sont les papillons d'antan?

joi, 15 iulie 2010

ShortsUP Open Air la Uranus 144

Avem program sâmbătă seara, la Uranus 144. Filme scurte de vacanţă la ShortsUP Open Air, e ultimul eveniment ShortsUP din acest sezon cu o retrospectivă a celor mai populare scurtmetraje.

Cele mai populare scurtmetraje proiectate la evenimentele ShortsUP în 2009 – 2010 se întâlnesc sub cerul liber, în ultimul eveniment din acest sezon, înainte de vacanţă.

Dacă la Noaptea Lungă a Filmelor Scurte de luna trecută selecţia au facut-o juriile internaţionale ale marilor festivaluri de film, la evenimentul de sâmbătă, publicul e cel care a ales, de-a lungul unui an de evenimente. Va fi un adevărat picnic urban, cu multe comedii, muzică live şi o sesiune de gătit sub cerul liber gustări „de iarbă verde”.

Cele mai multe filme din program sunt comedii, ca The New Tenents (r. Joachim Back, câştigător la Oscar) sau Heavy Metal Drummer (r. Luke Morris, Toby MacDonald, nominalizat la Premiile Bafta), dar şi drame amare de neuitat, precum Des morceaux de ma femme (r. Frederic Pelle, nominalizat la Cannes şi la Cesar Awards)

marți, 13 iulie 2010

"Un bou" a accidentat o capra

Povestea unui amic. Venea cu masina, catre orasul sau, seral spre nocturn. Dupa o curba, brusc vede pe mijlocul drumului o capra, la cativa metri in fata masinii. Impact inevitabil. Controleaza masina si opreste la o oarecare distanta. Soc si un pic de groaza. Ies[e] din masina, admira cu mainile in cap fiarele indoite si farul spart. Apoi, inapoi pentru a discuta cu animalul imprudent. Care se evaporase in paduricea anexa drumului. What’s next? Politie s-ar zice, desi animalul nu e om si nici masina, deci, teoretic, nu era nevoie. In prima localitate, nexam politie, fapt confirmat a doua zi. Nu are post de politie propriu. Odiseea birocratica incepe.

Merge la rutiera din Bucuresti sa intrebe ce e de facut. Afla ca nu e de facut nimic. Nu in Bucuresti. Dar sa mai intrebe si la Casco. Intreaba si la Casco. Afla ca trebuie sa revada locul crimei [sau al ranirii]. Si sa dialogheze cu politia locala.
Odiseea birocratica merge ‘nainte. Zeci de telefoane la politia judetului impricinat, a unui oras proxim, telefoane la rutiera din Bucuresti pentru ca era plimbat de la Ana la Caiafa. Iar telefoane in judet, intr-un oras mai mare, apropiat de locul sacrificarii.

Se suie in masina avariata si ii da bice. Ajunge in orasul proxim accidentului. Telefonic, fusese asigurat ca acolo se rezolva tevatura. Acolo, afla de la un politist ca minte. Sau ca nu e crezut. Daca a lovit altceva? Martorul cu care venise intervine: eram si eu de fata! Domnul politist il taxeaza si pe el: nici pe tine nu te cred! Telefoane peste telefoane, sa se decida cine face procesul verbal – in ce localitate. Minutele treceau, se apropia de epuizarea celor 24 de ore legale de declarat accidentul. Alte telefoane, alte discutii sterile. Amicul se intreba de ce e el bou. In general si in particular. De ce nu declarase la Bucuresti ca a lovit un caine mai mare pe raza municipiului. A ales sa spuna adevarul, nu e crezut si bonus este pus pe drumuri.

Apare seful de post care rezolva situatia. Discuta cu un coleg, ii spune ca in ciuda diminuarii salariilor cu 25% trebuie ajutati cetatenii. Amicul asculta prost discutia, desprinsa dintr-un film ireal. Mesajul era corect, pozitiv si dezinteresat. Si era vorba chiar de el (amicul), in contrast cu filmul zilei in care toti pasau cartoful fierbinte la altii.

Odiseea birocratica se apropie de final. Stabileste o intalnire la stadionul comunei cu adjunctul sefului de post dintr-o localitate vecina accidentului. Merge catre localitate. Intra in ea. Iese din ea. Nu vede stadionul. Constata ca din spate venea o masina de politie cu girofarul pornit. Il suna pe politist. Afla ca el era in masina cu girofar pe care trebuie sa o urmeze. O urmeaza. Desi iesise din localitatea indicata, reintra in ea, fara sa se intoarca. Un fel de aceeasi localitate no. 2. Ajunge la postul de politie, aflat pe o ulita la parterul unei vile. Completeaza hartii, sufla intr-o fiola fara mustiuc de unica folosinta. Microbii mor dupa cat timp? Una dintre hartiile pe care trebuie sa le semneze cuprinde un avertisment. Intreaba daca e nevoie sa plateasca o amenda. Afla ca nu, dar ca acea constatare trebuia facuta cumva si alta cale nu era. O semneaza, ia pumnul de hartii si pleaca.

Urmeaza evaluarea Casco, fransiza de 100 euro pe dauna si reparatia masinii. Mai vreti si morala la povestea asta??

vineri, 9 iulie 2010

Diverta miroase a business, nu a carte

Diverta va deschide în august un nou magazin la Universitate, fix lângă fântână, în locul fostului cazinou Princess, asta în ciuda problemelor financiare pe care le traversează . Deja au fost închise câteva magazine mai mici, iar Diverta Magheru din fostul magazin Eva nu se simte prea bine.

Noul magazin este aşezat inspirat, deşi Diverta este deja prezentă în zonă, după achiziţia Librăriei Noi - Sala Dalles. Noua Diverta are concurenţă prin cele 3 librării plasate oarecum una lângă alta pe Academiei şi Edgar Quinet (Eminescu, Cărtureşti vechi şi una a Companiei de Librării Bucureşti).

Eu unul nu am o relaţie de prietenie cu Diverta deoarece niciodată nu mi-a plăcut spaţiul cu aspect de hipermarket în care sunt aşezate după criterii abstruse cărţile şi dvd-urile. Când cumpăr carte, nu vreau să o fac cu sentimentul tranzacţional în coaste, ci, mai degrabă, aş vrea ca volumul să se strecoare hoţeşte în mâna mea. Cam aşa se întâmplă la Cărtureşti de unde nu am cum să plec fără a lua (şi a plăti :d ) măcar o carte.

Diverta miroase a business, nu a carte! De aceea, eu unul voi rămâne fidel Cărtureştului, unde te poţi vârî într-un colţ să răsfoieşti o carte, fără a te simţi expus privirilor mulţimilor - ca la Diverta pe canapelele aşezate lângă rafturi. Cărtureşti miroase a carte, respiră literatură şi îţi creează senzaţia că vânzarea volumelor e o chestiune secundară de business (nu că ar fi secundară, dar ca idee).

joi, 1 iulie 2010

S-a redeschis E-Uranus, denumit Uranus 144

S-a redeschis E-Uranus, denumit Uranus 144 (între Casa Poporului şi Piaţa de flori George Coşbuc), după ani de absență în care am privit turnul de apă și grădina, din fața porții ferecate. Party-ul de inaugurare a avut loc vinerea trecută, deși nu cred ca s-a mai ținut ceva din cauza vremii de tip musonic.

La Uranus 144, pe lângă proiecţiile de film din aer liber, vom avea parte de o serie de evenimente speciale, precum concerte, piese de teatru, spectacole de stand-up comedy şi, nu în ultimul rând, târguri urbane (haine vintage, accesorii, cărţi, gastronomie).

Startul serilor de film marca TIFF va fi dat duminică, 4 iulie, de la ora 22:00, cu pelicula Concertul, în regia lui Radu Mihăileanu.
Programul de proiecţii va continua în fiecare seară, de la ora 22:00, până la sfârşitul lunii august.
Preţul unui bilet la proiecţiile de film de la Uranus 144 este de 10 lei.


Program filme Uranus 144, între 4-15 iulie

Duminică, 4 iulie: Concertul (R. Radu Mihăileanu)
Luni, 5 iulie: Soul Kitchen (R. Fatih Akin)
Marţi, 6 iulie: Eu când vreau să fluier, fluier (R. Florin Şerban)
Miercuri, 7 iulie: Concertul (R. Radu Mihăileanu)
Joi, 8 iulie: Websitestory (R. Dan Chişu)
Vineri, 9 iulie : Soul Kitchen (R. Fatih Akin)

Sâmbătă, 10 iulie: Websitestory (R. Dan Chişu)
Duminică, 11 iulie: Eu când vreau să fluier, fluier (R. Florin Şerban)
Luni, 12 iulie: Soul Kitchen (R. Fatih Akin)
Marţi, 13 iulie: Websitestory (R. Dan Chişu)
Miercuri, 14 iulie: Eu când vreau să fluier, fluier (R. Florin Şerban)
Joi, 15 iulie: Looking for Eric (R. Ken Loach)

marți, 29 iunie 2010

Fain la expoziția World wide, la CNDB

Am fost luni la deschiderea expoziției de fotografie strânsă de către Ana Duția, World wide, la Centrul Național al Dansului București (CNDB). În spațiul mic al expoziției sunt strânse câteva piese din harta lumii, imagini cu valori artistice inegale, dar care alcătuiesc puse cap la cap o panoramă sui generis a planetei. Sunt expuse fotografii cu realități cotidiene diverse din țări risipite pe toate continentele, alături de care se află o instalație multimedia: Autostop.

Mi-a plăcut foarte mult un element straniu, un corp străin la prima vedere, dar care, explicat, își justifica prezența:  un sul din haine multicolore, învelit în sârmă ghimpată: Diario de Mexico. Lucrarea a fost inspirată de o știre potrivit căreia 105 persoane au fost surprinse de poliția americană în timp ce încercau să intre ilegal în SUA dinspre Mexic. Pentru proiectul Diario de Mexico au fost selectați 105 participanți care au lăsat fiecare haina purtată, pusă sub sârma ghimpată ca simbol al frontierei, dar și al excluderii.

World Wide: "Intr-o era a comunicarii, intr-o lume in care interactiunea interpersonala este impusa de regulile societatii, supunerea la aceste nevoi ale adaptarii este esentiala.
Propunerea acestei expozitii este exact o astfel de relatie cu situatiile in continua schimbare, cu diferiti indivizi ce se interpun, in momente diferit alese, existentei noastre.

Ruptura de un mediu deja familiar sau schimbarea continua a acestora, lucruri inevitabile intr-o era a vitezei si a deplasarii, poate sfarsi prin tulburari si inadaptari. Modalitatea de a depasi aceste stari este cunoasterea, insusirea si transformarea lor intr-un joc al comunicarii, rolul esential jucat de artist fiind acela de detectiv, de investigator si in final, creator.

sâmbătă, 26 iunie 2010

O nouă librărie on-line românească, Elefant.ro

Am publicat în revista Observator cultural un material despre cea mai nouă librărie on-line românească, Elefant.ro:

"Contextul Bookfest 2010, eveniment off-line major pentru piaţa de carte din România, s-a dovedit prolific pentru mediul on-line. Săptămîna trecută am scris în această pagină despre lansarea www.mBooks.ro, librărie on-line cu carte electronică, iar acum anunţăm proaspăta lansare a unei noi librării deschise pe Internet: www.Elefant.ro. Am stat de vorbă cu Virginia Costeschi, director editorial al acestui proiect, despre modalităţile prin care se va impune pe piaţa de carte noul site, despre atragerea publicului şi despre ţintele de parcurs.

Încă o librărie on-line? Mai este loc pe o piaţă destul de aglomerată şi într-un an de criză? În plus, barometrul vînzărilor de carte la Bookfest 2010 arată îngrijorător.

Piaţa on-line de carte pare aglomerată, însă, dacă analizaţi cifrele de trafic şi activitatea majorităţii librăriilor on-line, veţi vedea că nu este deloc aşa. Este adevărat că există vîrfuri de vînzare şi perioade speciale în care cartea se vinde mai bine, însă piaţa on-line de carte din România încă poate primi noi jucători [...]"

Citeşte continuarea în articolul: O nouă librărie: Elefant.ro/ Dialog cu Virginia COSTESCHI, director editorial Elefant.ro

joi, 24 iunie 2010

Noaptea de Sânziene, în livada vilei Minovici - 2010

Programată pentru joia aceasta, seara dedicată Sânzienelor în livada vilei Minovici se amână din cauza ploii pentru sâmbătă, 26 iunie 2010.

Noaptea de Sânziene se lasă de la ora 19.45, când preşedinta Asociaţiei Prietenii Muzeelor Minovici, Georgiana Pogoneanu, va rosti un cuvânt de bun venit şi va face referire la tradiţia populară a nopţii de Sânziene.

Apoi, de la ora 20.00, va avea loc festivitatea de premiere a concursului de eseuri "Valorile mele. Mod de întrebuinţare", urmată de un recital instrumental, "Glockspiegel", rondo din Sonatina de Beethoven în interpretarea Luminiţei Ihmatiuc, de la Filarmonica George Enescu.

De la ora 20.40 va putea fi urmărit baletul neoclasic, "Vis de Sânziană", iar de la ora 20.50, Teatrul de Copii Vienez va interpreta fragmentul îndrăgostiţilor din piesa "Visul unei nopţi de vară" de Wiliam Shakespeare.

La ora 21.00, soprana Felicia Filip va susţine un recital, iar de la ora 21.30 va avea loc o paradă de modă, semnată de studenţii de la secţia „Masterat Modă”, din cadrul Universităţii Naţionale de Arte Bucureşti. >> via adevarul.ro

Foto: Arhiva ovidiudraghia.blogspot.com, 2009, Noaptea de Sânziene la Minovici

marți, 15 iunie 2010

VIDEO Sighișoara Film Festival 2010

Nu s-a terminat bine TIFF-ul, că ne pregătim pentru încă o întâlnire cu filmele bune, la ediția a doua a Sighișoara Film Festival (SFF), organizat între 22 - 27 iunie în cetatea medievală.

Festivalul de film se desfășoară pe durata a 5 zile, timp în care participanții și simpli spectatori vor avea parte de filme, invitați din domeniul cinematografului, workshopuri ș dezbateri deschise filmmakerilor etc.

Sighișoara Film Festival 2010 are ca anul trecut o țară – invitat special, iar anul acesta este Ungaria.

Apoi, chat-urile vor acoperi subiecte cinematografice de la cele mai practice până la dezbateri de  teorie critică: Microsoft propune distribuitorilor români conceptul de Silver Light, o modalitate inovatoare de promovare a filmelor.

De asemenea, vor fi mai multe concursuri pentru tinerii cineaști: schimbă lumea în 99 de secunde! – filme scurte, jurizate de specialiști. Premiul va consta într-o invitație la Sighișoara pe perioada festivalului și într-un training de dezvoltare a competențelor tehnologice aplicabile in film.

Mai multe detalii, pe site-ul oficial al Sighișoara Film Festival 2010(SFF).

vineri, 11 iunie 2010

Noaptea Institutelor Culturale în București – ediția a 4-a

Noaptea Institutelor Culturale, ajunsă la ediția cu numărul 4, are loc vineri, 25 iunie 2010, în Bucureşti. Organizată de EUNIC - Bucureşti, Noaptea Institutelor Culturale cuprinde evenimente desfășurate la British Council, Centrul Ceh, Centrul Cultural al Republicii Ungare, Forumul Cultural Austriac, Fundaţia Culturală Greacă, Institutul Goethe, Institutul Cervantes, Institutul Cultural Român, Institutul Francez, Institutul Italian de Cultură “Vito Grasso”, Institutul Polonez, Delegaţia Wallonie-Bruxelles şi Centrul Cultural și de Informare al Ambasadei Ucrainei. Coordonatorul ediţiei din acest an este Institutul Polonez. Mai jos, o selecție din ce oferă institutele, iar la final un link către programul complet.

Program Noaptea Institutelor Culturale în București

British Council (Calea Dorobanţilor 14)

Proiecţie British Animation Awards (BAA) 2010
18.00 - 19.40 / 01.00 - 2.40
Cele mai bune scurtmetraje de animaţie britanice premiate în 2010.

Cricket
18.00 - Descoperă Spiritul jocului!

12.00 - 20.00
*@British = biblioteca
**50% reducere = reducerile se oferă la toate abonamentele

Lecţii de vals englezesc
20.00 - 21.00
Marius Momocea & Suzana Bunescu (antrenori de dans/ finalişti în competiţii de dans sportive naţionale/ participanţi la concursuri internaţionale) - ne vor demonstra şi ne vor învăţa paşii de bază ai valsului englezesc pe ringul de dans al bibliotecii @British.

Concurs de expresii englezeşti
Oricând
Ce vor să zică britanicii când spun despre cineva că este “wet blanket”??? Cunoscătorii vor primi premii distractive!

Concert
21.30 - 22.30
Profesori la British Council pe timp de zi, Neil & James se transformă în megastaruri cu propria coloană sonoră şi în acest an la Noaptea Institutelor Culturale!

miercuri, 9 iunie 2010

UPDATE: Fortul Jilava, deschis pentru o expoziție foto

Fortul Jilava va fi deschis publicului pentru o zi, joi, 10 iunie 2010, cu ocazia unei expoziții de fotografie, Curiculum Vitae, desfășurată alături de foști deținuți politici. Între 1948 și 1989, aproape toți oponenții regimului comunist din România au trecut prin Fortul Jilava.

Expoziția de fotografie a lui Andu Novac este un pretext pentru a arăta românilor fosta închisoare, aflată într-o stare accentuată de degradare. Puteți veni doar joi, de la 11, pentru că din păcate expoziția ține o singură zi.

În așteptarea statutului de monument istoric și complex muzeal-cultural, Fortul Jilava 13 rămâne deschis și altor inițiative culturale. La Penitenciarul Jilava se ajunge cu mașina, cu autobuzul sau cu maxi-taxi, se intră pe bază de buletin și se confirma participarea la una dintre adresele de email de mai jos.

Dana Cenușă - email - dcenusa@yahoo.ro/ dcenusa@dgp.ro, mobil - 0756070496

Am pus un text si galerie foto pe HotNews: FOTOGALERIE Fortul 13 Jilava, sanctuarul abandonat al memoriei anti-comuniste

marți, 8 iunie 2010

Expo Part 1 - Radu Runcanu

De ziua mea... Nu, nu așa se începe un articol, fie el și pentru blog. Mai încerc [o dată].
Artistul Radu Runcanu expune la Studio R, miercuri, 9 iunie, de la ora 20:00. Vom vedea o expoziție de pictură., heteroclită, cu tricouri, secvențe de televiziune, simboluri politice sau animale de casă.

Am căutat pe Google, unde altundeva, lucrări de-ale lui Radu Runcanu și mi-a plăcut ce am văzut. Așa încât mi-aș dori să ajung la expoziția sa, Part 1.
Despre pictor: "picturile lui Radu Runcanu cuprind o colecţie de aparent derizorii fragmente cotidiene, dar care, se va vedea, nu se rezumă la a fi icon-uri banale ale viețuirii zilnice, transpuse pop-artisticește pe pânză. Chestia-i mult mai subtilă... Folosite dibaci ca elemente de semnificare și alegorizare, tricoul, ciocanul, secvențele TV sau  câinele se erijează în simboluri, în vehicole ale comentariului social, cultural (și) zeflemitor, totul într-o haină vizuală ce-si găsește temeiuri, culori și forme în acea zonă a picturalului contemporan situat abil între abstract și figurativ: abordări libere, pe alocuri gestuale, geometrii discrete și culori ce se desfășoară in tușe expresive.

Spun abil, căci aspectul de palimpsest al lucrărilor, cu mai multe registre de citire, unde non-reprezentaționalul și figurativul se împletesc conspirativ, complică lucrurile văzute prima vista. Complicații, însă, fără exigențe hermeneutice—nu-i cazul!—dar cu referințe deștepte ce pedalează intelectual între registrul personal, cel social sau larg-cultural. Ironia, desigur, joacă un rol esențial, atât în  titluri, cât și în imagini, zeflemeaua benignă și citatul ingenios construind materia si mesajul colorat în abile expresii picturale" - Horea Avram, curator McGill University, Montreal.

Locul faptei: Studio R, str. Pandele Tăruşanu, nr. 4 bis - lângă Gara de Nord.

luni, 7 iunie 2010

VIDEO Interviu cu profesorul Ioan Pânzaru

Luni am discutat cu fostul meu profesor, Ioan Pânzaru, rectorul Universităţii din Bucureşti. Între subiecte: noua Lege a Educaţiei, schimbările aduse de sistemul Bologna şi reacţia mediului universitar la acesta, importanţa masteratului... De asemenea, profesorul Ioan Pânzaru a explicat care sunt facultăţile către care se uită angajatorii în prezent. Vezi mai jos video şi citeşte textul: Ioan Panzaru, rectorul Universitatii din Bucuresti, despre minusurile Legii Educatiei Nationale.

marți, 1 iunie 2010

Super party: Playground 2 in Complex Astoria Snagov

Peste două weekend-uri are loc un party foarte fain, Playground 2 în Complex Astoria Snagov. Se lasă cu muzică bună, de la Guillaume & the Coutu Dumonts, o combinnație de funk cu house, techno, gospel, swing și afro-beat, percuții organice și soul instrumental!

Se mai joacă la Playground (12 & 13 iunie 2010), alte nume pe care sigur le-ai mai avut în urechi: Kozo b2b El Cezere b2b Praslea Priku b2b Sebo Dan Andrei b2b Gescu...

Bun, dacă știai ceva și de o piscină, știai bine pentru că duminică dimineața începe bălăceala și un pool party cu Ali Nasser și Negru.

Biletele în avans pentru Playground 2 sunt în număr limitat și pot fi cumpărate până pe 11 iunie, la prețul de 30 lei: www.bilet.ro/concerte/9/1004.

Accesul în Complexul Astoria Snagov este permis de la 18:00.

luni, 31 mai 2010

Expoziţie foto Isabelle Hupert - Femeia cu portrete

Am văzut duminica aceasta expoziţia de fotografii - portrete ale actriţei Isabelle Hupert, la Sala Dalles din Bucureşti. Imaginile acoperă o perioadă de peste 30 de ani şi sunt realizate după tehnici variate. Nu lipseşte nici componenta multimedia, prin două compoziţii / spaţii. Unul dintre acestea: o incintă izolată şi obscură, de unde, ascunsă în spatele unui ecran, ne priveşte Isabelle.

Actriţa a fost fotografiată de nume foarte importante precum Richard AVEDON, Henri CARTIER-BRESSON, Robert FRANK, Annie LEIBOVITZ, Joel-Peter WITKIN etc. Astfel că itinerariul expoziţional reprezintă şi o reuniune a elitei fotografiei mondiale, adunate în jurul unui singur idol: Isabelle Hupert. Şi o observaţie personală: putem vorbi de o expunere a femeilor Isabelle Hupert, într-atât de versatilă este în imagini. De multe ori, poţi avea impresia că femeia din faţă nu are nicio legătură cu Isabelle.

Poţi vedea expoziţia Femeia cu portrete până pe 27 iunie; accesul e gratuit.

Lista completă a autorilor fotografiilor Isabelle Hupert:

Richard AVEDON - Antoine d’AGATA - Arnaud BAUMANN - Carole BELLAICHE - Edouard BOUBAT - Jean-Christian BOURCART - Guy BOURDIN - Jérôme BREZILLON - René BURRI - Henri CARTIER-BRESSON - Ronald CHAMMAH - Jean-Philippe CHARBONNIER - Pénélope CHAUVELOT - Michel COMTE - Roger CORBEAU - Anton CORBIJN - Bruce DAVIDSON - Patrick DEMARCHELIER - Raymond DEPARDON - Philip-Lorca diCORCIA - Rineke DIJKSTRA - Robert DOISNEAU - Claudine DOURY - Richard DUMAS - William EGGLESTON - Elliott ERWITT - Patrick FAIGENBAUM - Martine FRANCK - Robert FRANK - Leonard FREED - Claude GASSIAN - Nan GOLDIN - Lucien HERVE - Noelle HOEPPE - Robin HOLLAND - Roni HORN - Frank HORVAT - Dominique ISSERMANN - Douglas KIRKLAND - Thomas KLAUSMANN - Nick KNIGHT - Josef KOUDELKA - Brigitte LACOMBE - Jacques Henri LARTIGUE - William LAXTON - Ange LECCIA - Annie LEIBOVITZ - Peter LINDBERGH - Anne-Marie MIEVILLE - Jean-Baptiste MONDINO - Sarah MOON - Pete MOSS - Helmut NEWTON - Gueorgui PINKHASSOV - Sylvia PLACHY - Bernard PLOSSU - Len PRINCE - Guy LE QUERREC - Marc RIBOUD - Herb RITTS - Karin ROCHOLL - Willy RONIS - Paolo ROVERSI - Lise SARFATI - Ferdinando SCIANNA - Jeanloup SIEFF - Hedi SLIMANE - Studio HARCOURT - Hiroshi SUGIMOTO - Juergen TELLER - Michel VANDEN EECKHOUDT - Pascal VICTOR - George WHITEAR - Joel-Peter WITKIN

sâmbătă, 29 mai 2010

Piaţa muncii RO: facultăţile de Litere, Farmacie şi IT, căutate de angajatori

Vineri am discutat în redacţia CampusNews cu Nicoleta Turcanu, director RU, despre piaţa muncii din România, salarii, criză şi facultărţi REsursă de angajaţi. Poţi citi un rezumat al discuţiei sau asculta un material audio:

AUDIO Nicoleta Turcanu, Director HR: Facultatile de unde firmele recruteaza sunt: Limbi Straine, IT, Farmacie

"- Piata muncii nu e inghetata. E clar insa ca exista multa panica si de aceea sunt multe proiecte inghetate pana se va afla ce decide Guvernul legat de taxe si impozite. Piata e in expectativa.
- Se cauta specialisti/ joburi de nisa. Au prioritate oamenii dedicati."

joi, 27 mai 2010

Începe SibiuBookFest - prima ediție

Azi începe SibiuBookFest: cel mai mare eveniment dedicat cărții organizat vreodată în Sibiu cu susținerea Festivalului Internațional de Teatru Sibiu. La acest târg de carte se vor reuni importanți creatori de cultură - edituri, case de discuri și de productie, scriitori, autori, publisheri, pentru a întâlni publicul pasionat. SibiuBookFest: 27-30 mai 2010, Piața Mică.

SibiuBookFest va fi o poartă deschisă către dialogul intercultural, o oportunitate pentru discuții și schimburi de idei, prin organizarea de seminarii, dezbateri, book signing-uri. Și pentru că tot vorbim despre cărți, Lecturi urbane vă invită să participați la sesiunea de lectură ce va avea loc sâmbătă 29 mai, ora 13, în Piața Mare. Aici se vor oferi cărți și vor avea loc discuții.

miercuri, 26 mai 2010

În Grădina Verona se cântă jazz

Joi, 27 mai, două trupe de jazz din America şi invitaţii lor din Romania - Mircea Tiberian, Luiza Zan, Sasha Bota şi Alex Man - vor concerta pe scena amplasată în Grădină Verona.

Evenimentul face parte din turneul naţional intitulat ”American University - Jazz Big Bands on Tour”, un interesant schimb cultural cu SUA.

Vom asista la un eveniment unic, pentru că este prima oara în 40 de ani, când big band-uri din SUA concertează în ţara noastră.

Iubitorii jazz-ului prezenţi în data de 27 mai în Grădina Verona, vor avea ocazia să asculte muzica interpretată de UNC Jazz Lab Band I (The University Of Northern Colorado) şi The Jazz Ensemble (The Mc Neese State University), care vor urca pe scenă la orele 20.00.

Evenimentul din 27 mai deschide seria de concerte pe care big band-urile americane le vor susţine în România, în cadrul turneului ”American University - Jazz big Bands on Tour” (vor mai concerta la Timişoara, Târgu Mureş, Iaşi, Sibiu, Braşov şi Ploieşti)

Eveniment realizat de Librăriile Cărtureşti şi Depoul de Artă Urbană.

Accesul la concert este liber şi se va face începând cu orele 16.00.

vineri, 14 mai 2010

Criza a ajutat enorm ecologia - Dialog cu Csibi Magor, inițiator Think Outside the Box

Am publicat în revista Observator cultural un interviu cu Csibi Magor, inițiator Think Outside the Box, proiect web eco.

"[...] Spune-ne cîteva cuvinte despre conceptul site-ului şi despre elementele sale de noutate faţă de ce era pe zona eco în România, ca informaţie.
Think Outside the Box este un portal care explică şi pune în context informaţia eco. Pînă acum, citeam tot soiul de ştiri eco şi nimeni nu ştia ce treabă au pădurea amazoniană, vacile din Argentina ori balenele din Japonia cu noi. Încercăm să creăm o legătură directă între ecologie şi viaţa noastră de zi cu zi. Orice decizie a noastră influenţează ce se întîmplă în alte locuri.

Bun, promovaţi un stil de viaţă eco, dar putem trăi astfel în acest context economic dificil? Ce crezi şi ce ştii din feedbackul cititorilor tăi?
Cred că această criză economică a făcut pentru ecologie mai mult decît au făcut toate rapoartele şi iniţiativele legislative luate în ultimii ani. Am văzut cît a scăzut consumul de combustibil, nu prea se mai cumpără maşini, se consumă mai puţin, iar lumea se gîndeşte mai atent cînd cumpără. Dacă pînă acum am crezut că putem să consumăm fără cumpătare, criza ne-a adus cu picioarele pe pămînt [..]"

Citește articolul integral: Gîndeşte în afara cutiei!

marți, 11 mai 2010

Ceainăria La Metoc nu se mai deschide

O veste proastă: am sunat recent La Metoc pentru a face o rezervare și am aflat că vara aceasta nu se mai deschide. Discutam anii trecuți cu Tudor, patronul ceainăriilor Cotroceni, Vasiliada și La Metoc, și știam despre riscul închiderii.

Căsuța țărănească și grădina erau pe gustul unor dezvoltatori imobiliari, din câte aflasem, dar acum nu cunosc care este cauza nedeschiderii Metocului. Cei care au fost acolo știu foarte bine că era un loc altfel în București, o curte țărănească autentică, implantată în inima orașului, unde puteai bea un ceai vara și savura dulceața făcută la mănăstire.

sâmbătă, 8 mai 2010

La Cool Cat - Petrecere caritabilă cu tema Pink Floyd

Sâmbătă seara de la ora 10 are loc la Clubul Cool Cat din Bucureşti o petrecere caritabilă oragnizată de Centrul Ceh, cu tematica Pink Floyd. Intrarea se va face doar pe bază de... jucării, haine pentru copii, cărţi de poveşti etc.

Mai întâi. pe peretele exterior Cool Cat vor fi proiecţii din concertele Pink Floyd, iar pe la 1 un party cu muzică ´90s. Ma jos, o explicaţie privind motivul pentru care sunt strânse jucăriile.

"Satul Slon, aflat in judetul Prahova, la 70 de km de Ploiesti pare un sat ca oricare altul. Daca te-ai afla doar in trecere, privind doar oamenii instariti din acest sat, n-ai reusi sa intelegi ca ‘peste deal’ exista aproximativ 100 de familii aflate in dificultate, fara curent electric, fara drum de acces, fara scoala si fara cele necesare unui trai decent. Am fost acolo, un grup de prieteni si cel mai mult ne-au impresionat copiii. Au venit la noi, ne-au zambit si ne-au convins sa mai venim o data. De data aceasta insa, nu ne vom afla doar in trecere: vom merge pentru a-i face sa zambeasca de ziua lor."

Ne vedem la 10, la Cool Cat, pe strada Gabroveni, lângă Lipscani.

miercuri, 5 mai 2010

Paris / Design en mutation, la MNAC, din 5 mai

Azi, 5 mai 2010, la Muzeul Național de Artă Contemporană (MNAC) din București, 10 dintre cei mai interesanți designeri parizieni ai generației lor vor prezenta obiecte-cadre ale viitorului, într-o expoziție al cărei curator este Michel Bouisson ce studiază transformarea spațiului cotidian.

"O etajera (WaAz), pe care daca lasi un CD sau o carte, ti le citeste. O lampa cu energie lunara. Un plamin domestic (O) care genereaza oxigen pur. Un hotel-balena suspendat (MANNED CLOUD) care parcurge lumea fara sa polueze atmosfera. Acestea sint obiectele viitorului. Este cit se poate de evident ca, mai devreme sau mai tirziu, o revolutie la scara mondiala a mediului inconjurator va avea loc, sustine Michel Bouisson, curatorul expozitiei.

Designerii François Azambourg, Ruedi Baur, François Brument, Jean-Louis Fréchin, Olivier Gassies, Mathieu Lehanneur, Jean-Marie Massaud si cele trei colective pariziene – Delo Lindo, EDF R&D Design si Machin Machin – se plaseaza pe pozitia de ''agenti de transformare'' intr-o lume in schimbare si propun solutii mizelor ecologice, energetice si economice ale viitorului. Ei proiecteaza alte directii de a imagina obiectele care ar putea crea cadrul in care traim.

duminică, 2 mai 2010

Să-ţi fie ruşine, Lucian Mândruţă! (VIDEO)

Sâmbătă. claustrat în casă, am butonat telecomanda până am ajuns la Antena 1 pe care de altfel nu o urmăresc de obicei - şi niciun alt post cu reclame. Ce să văd? Lucian Mândruţă în genunchi în faţa lui Adrian Năstase, la ferma acestuia de la Cornu.

Ştiu de parodia lui de emisiune, Pâine şi Circ, ştiu că era o joacă, însă acel Mândruţă pe care-l ştiam de când am lucrat la Antenă şi pe care-l citesc prin reviste avea cojones şi bun simţ. Pretextul scenei era dorinţa lui Mândruţă de a deveni cavaler de Cornu, ceea ce a şi obţinut. După care a urmat, tot flexat, un "Mulţuesc seniore" sau ceva de genul.

După prăbuşirea modeluui de familist care ţine de viaţa lui privată, s-a dus naibii şi caracterul. Să-ţi fie ruşine, Lucian Mândruţă!

VIDEO Pâine şi Circ (în prima parte sunt secvenţele de la Cornu)

duminică, 25 aprilie 2010

Duminica la Balcic, din Bucureşti. Cu Ion Ţuculescu. Sau alături de Cecilia Storck

Ştiam până azi de o singură poartă aflată în Bucureşti care, deschisă, duce fix la Balcic. Instant, fără timp pierdut pe drum. După ce priveşti Balcicul, poţi închide ochii şi imaginea prinde viaţă. Începi să auzi marea şi chiar să simţi mirosul sărat al acesteia.

Camera Balcic se află în Muzeul Frederic şi Cecilia Storck, iar în încăpere se află tablourile artistei. Azi, am mers la o altă expoziţie, cea a artistului Ion Ţuculescu, la Galeria ArtSociety. Acolo, primele camere au şi sunt alte porţi către Balcic prin desenele pictorului. Dar senzaţia de Balcic e la fel de puternică.

Balcicul lui Ţuculescu e naiv şi uşor copilăros, ilustrat în desene ce amintesc de încercările copiilor. Sunt linii multe, fine, suprapuse, iar culorile par şterse. Marea ori cerul mai degrabă se ghicesc în petele albe ori crem ale paginii.

O componentă importantă a expoziţiei, cu zeci de lucrări, cuprinde pictura sa cu influenţe folclorice, unde totemul este piesa de rezistenţă & obsesia artistului. Mi-a plăcut mult Iarna în mahala, un tablou unde culorile explodează. Am mai notat numele a două lucrări în faţa cărora m-am topit: Autoportret cu frunză şi Taina păunilor.

vineri, 23 aprilie 2010

Europa și cenușa din capul ei

Am scris pentru Observator cultural un text despre criza provocată de norul vulcanic în Europa.

"[...] Marile companii aeriene acuză Eurocontrol, agenţia europeană responsabilă cu siguranţa traficului aerian, de măsuri exagerate, şi anume prelungirea duratei interdicţiei de zbor după trecerea norului cu cenuşă. Cîteva companii au efectuat zboruri-test, după trecerea norului, fără a avea călători la bord, şi au arătat că nu există nici un pericol pentru aeronave. Asociaţia companiilor aeriene din Europa face presiuni asupra Eurocontrol să analizeze de urgenţă situaţia creată de erupţia vulcanului islandez, atît în ceea ce priveşte potenţialul efect asupra avioanelor care efectuează zboruri, cît şi la nivel economic. Prin anularea a zeci de mii de zboruri, companiile au contabilizat pierderi de sute de milioane de euro în doar cîteva zile [...]"

Citește articolul in-extenso: Traficul aerian european, praf şi pulbere

miercuri, 21 aprilie 2010

Expo foto 3D, la Muzeul Cotroceni

Până pe 6 mai, poți merge la expoziția de fotografie 3D, Povestea unui palat: Cotroceni, a fotografului Mihai Moiceanu. Imaginile pot fi văzute cu ochelari speciali, similari celor pe care îi primești la cinema la filmele 3D.

Fotografiile surprind chiar Palatul Cotroceni. Evenimentul va fi deschis între 20 aprilie și 6 mai 2010. Mihai Moiceanu face parte din Asociația Artiștilor Fotografi din România din anul 1988.

luni, 19 aprilie 2010

Muzeul Aviației devine cartier de locuințe

Am scris recent pe blog despre vizita pe care am făcut-o într-o duminică la Muzeul Aviației din București. Zilele acestea, am aflat că Primaria Sectorului 2 are gânduri mari cu terenul pe care se află muzeul. Edilii ar dori să construiască acolo un cartier de blocuri. Nu e deloc clar ce se întâmplă cu muzeul, dacă rămâne sau va primi un alt amplasament. Redau mai jos unele argumente ale Asociației Aripi Românești care se bate ca muzeul să nu dispară.

"18 martie 2010.
20 de ani de la înființarea Muzeului Aviației și deja o să fie distrus. Toată istoria din acel Muzeu, toată istoria terenului pe care se afla Muzeul Aviației în acest moment… distruse!

Știați că pe terenul unde există muzeul, acum 95 de ani s-a înființat Aerodromul Pipera?

Știați că la 12 noiembrie 1920, de aici incep să funcţioneze primele curse aeriene internaţionale cu pasageri ale nou înfiinţatei companii aeriene Româno-Franceze CFRNA? Străbunica Air France și Tarom... Cu alte cuvinte, prima companie Aeriana Transcontinentala din Lume?

Știați că muzeul are în patrimoniu 4 colecţii şi 5 arhive documentare, cuprinzând in total peste 15.000 de titluri care au aparţinut pionierilor aeronauticii romaneşti şi mondiale, peste 20.000 de volume de specialitate, precum şi un parc cu 62 de piese muzeistice – aeronave, piese de artilerie, rachete antiaeriene, radare.

Știați că cele mai valoroase colecţii ale muzeului sunt:
- Aurel Vlaicu - obiecte personale, documente, brevete, scrisori, fotografii originale, mască mortuară.
- Henri Coandă - colecţie unică în lume, cuprinzând 80 de colete doar în parte cercetate, diplome, pliante, fotografii, stenograme, insigne, manuscrise originale, scrisori, obiecte personale..."

Citește mai multe pe forumulul Asociației Aripi Românești

Citește articolul meu vechi despre muzeu și vezi Galerie foto cu Muzeul Aviației

vineri, 16 aprilie 2010

Vacanţă la Roma, din click în click

Roma. Nu mai fusesem în capitala Italiei, ştiam destul de bine cîteva oraşe din Nord, dar cam atît. Auzisem o mulţime de poveşti, o ştiam din filme şi din fotografii, şi încet-încet a crescut tot mai tare dorinţa de a vizita Roma. Decizia de a pleca în călătorie a fost intempestivă, luată în urmă cu doar două săptămîni şi pusă în practică de joia trecută pînă duminică seara. Ca în mai toate călătoriile mele, am folosit din plin resursele oferite de Internet pentru a-mi organiza drumul la Roma. De data aceasta, cu şi mai mare atenţie, pentru că am călătorit singur şi am fost mult mai atent la detalii. Ceea ce veţi citi în continuare poate fi cu uşurinţă adaptat oricărui alt oraş de vizitat.

Citește continuarea pe site-ul Observator cultural: Vacanţă la Roma, din click-uri

miercuri, 14 aprilie 2010

Roma, Vatican si Florenta - Galerii foto

Bun, am terminat de editat și fotografiile din mica mea vacanță italiană. Pusesem din prima zi de întoarcere câteva imagini pe Facebook, minimal editate, acum m-am jucat mai mult și chiar sunt mulțumit de câteva fotografii. Sper să-ți placă și ție unele. Altele, vei vedea, sunt comune, deși am evitat să pozez pur și simplu monumente. Le știi de pe net, din filme sau poate le-ai văzut deja live.

Dublu click pe foto pentru a intra pe Picasaweb si a vedea fotografiile:

Roma - FOTO



Florenta - FOTO



Vatican - FOTO

luni, 12 aprilie 2010

Di Ritorno di Roma, Vatican e Firenze

Am fost pentru câteva zile într-o micro-vacanță în Italia, trei zile la Roma și una la Florența. În ciuda site-ului accuweather.com, mai pesimist de fel, am prins zile cu soare și multă caldură, așa încât am profitat la maximum de vreme pentru plimbări și fototrafii.

Roma poate fi văzuta în 3 zile, dar crede-mă, este epuizant. Mai ales când într-una din seri mergi într-un club până la 7 dimineața și ziua următoare la 10 ești fresh (ce glumă!) gata de hoinărit. Am reușit cu un ghid mic, dar eficient să-mi structurez cele 3 zile pe câteva zone mari ale orașului.

1 - În prima zi, hoinăreala de acomodare și de mirosit orașul de la Termini către Columna lui Traian, Panteon, Fontana di Trevi. Apoi, Barberini si Piata Republicii. Seara, am mers către Colosseum, am traversat insula Isola și am privit de afară forumul roman.

2 - A doua zi de Roma, cu vizitarea scărilor spaniole, a Castelului Sant Angelo, a Vaticanului (catedrala și urcat în cupolă, fără muzeu și Capela Sixtină), Piazza Navona. Seara, Santa Maria Maggiore și prânz/ cină la un resturant din piața bisericii.

3 - Ultima zi a fost cea mai grea - cel puțin la faza cu trezitul. Cameristele românce mi-au dat un răgaz de jumate de oră peste 10, ora check out-ului, dar tot mi-a fost greu / mă cam durea capul, oare de ce? Luasem on-line bilet pentru Colosseum și Forumul Roman, deci am scăpat de cozi. Nu sunt fan ruine, recunosc asta, prin urmare am fost impresionat de ce mai era în picioare din vechile clădiri - cele două arcuri de Triumf, de exemplu, ori un templu roman.