marți, 2 martie 2010

O solutie pentru maidanezii din Bucuresti + o istorie personala

Cand vine vorba de cainii maidanezi din Bucuresti, doua tabere se infrunta, ambele situate la extreme. Pe de o parte, iubitorii de animale care i-ar lua acasa pe toti comunitarii, dar rareori fac asta, pe de alta parte sadicii, adepti ai unei exterminari hitleriste a cainilor de pe strada.

Grupul "Brigitte Bardot" sustine ca animalele nu au nicio vina ca se inmultesc si ca este de datoria oamenilor sa le suporte ori sa le duca in adaposturi. Realitatea e ca avem zeci de ONG-uri de protectia animalelor, insa afara de cateva care chiar s-au luptat sa construiasca adaposturi pentru caini si sa se ocupe de ei, restul toaca aiurea fonduri.

Apoi, argumentele celor care doresc exterminarea rapida a maidanezilor sunt construite pe o realitate de necontestat: in fiecare an, mii de bucurestenii sunt muscati ori fugariti de cainii aflati in libertate, ceea ce nu este normal intr-un oras care se pretinde civilizat. Animalele nu au ce sa caute libere pe strazi!

Maidanezii mahalalelor Bucurestiului

Problema cainilor fara stapan este veche de cand Bucurestiul, in ciuda unor legende urbane conform carora demolarile de case din vremea lui Ceausescu i-ar fi adus pe strazi. Probabil ca fenomenul a luat amploare atunci, dar el este foarte, foarte vechi.

In a doua jumatate a secolului al XIX-lea, Bucurestiul era la fel de dominat ca si azi de hoarde de caini. Expresia "a rupe din gardul Mantulesei" inseamna a lua de unde nu mai este nimic - bucurestenii care treceau prin mahalaua Mantulesei rupeau o sipca din gardul mosieresei pentru a se feri de cainii numerosi. Au tot rupt pana nu a mai ramas nimic. Doar cainii.

Apoi, sa ne amintim de o scena din piesa lui Caragiale, O noapte furtunoasa, cand Jupan Dumitrache face referire la hoardele de caini din Bucuresti:
[...] bagabontul era sa intre la noi pe ulita, a iesit haita de caini de la maiorul din colt, si i-a taiat drumul lui coate-goale.
Este foarte probabil ca situatia zugravita de catre Caragiale sa plece din realitatea locala.

Exemplele pot continua, le-am intalnit cu zecile in cartile calatorilor straini cand m-am documentat pentru lucrarea mea de licenta - Perspectives francaises sur le jardin public de Bucarest au XIX-eme siecle. Cainii au fost, sunt si vor mai fi o problema a Bucurestiului pana se va gasi o solutie.

O directie de urmat pentru a strange cainii vagabonzi

Ce ar fi de facut? In opinia mea, trebuie procedat la schimbarea Legii Marinescu si facut un sistem echilibrat, asemantor celui din unele state americane. Orice maidanez liber trebuie luat de pe strada si dus intr-un centru - iar primariile de sector si cea generala trebuie sa investeasca mult, initial, in centre de primire a cainilor. Apoi, cei sanatosi si tineri vor fi castrati si oferiti spre adoptie, doar cu monitorizarea stapanului pentru ca animalul sa nu fi eliberat pe strada, cum se intampla acum.

Cei batrani, cei bolnavi grav, precum si cei neadoptati vor fi eutanasiati. Mi-as dori o perioada cat mai mare de asteptare pentru probabila adoptie pentru a limita pe cat posibil numarul celor omorati.

Decizia curmarii unei vieti te marcheaza

Stiu din experienta proprie cum este sa decizi asupra vietii unui catel: cu ani in urma, cainele meu, de 9 ani, s-a imbolnavit de cancer. Am trecut cu el prin circa 8 operatii, dar la ultima vizita la doctor acesta mi-a aratat explozia tumorii si a ridicat din umeri. Ori il luam acasa si murea in chinuri, sufocat, in cateva ore, ori...

Am optat pentru ori, am plans cat nu am facut-o in viata mea si de atunci sunt bantuit de acel ori. L-am dus la cimitirul de animale de langa Soseaua Catelu [da, fericita alaturare] si il vizitez o data pe an, asa cum procedam cu membrii familiei care nu mai sunt langa noi, fizic.

Am povestit partea aceasta - si trec sub tacere alte detalii legate de urmarile acelei decizii oribile - pentru a sublinia ca nu am scris acest articol cu inima usoara. Speranta mea e ca la schimbarea legii, initiativa deja in lucru, ONG-urile vor trece real la treaba si cateii sanatosi isi vor gasi stapan sau adaposturi in care sa traiasca.

Referinta: Reportaj Ziare.com - Adopta un catel si schimbati-va viata! (galerie FOTO) - am vizitat in trecut un adapost de caini, situat langa Cartierul Giulesti, si am redactat un material pentru Ziare.com.

Un comentariu:

Alexandra spunea...

As vrea sa cred ca exista suficienti iubitori de caini - care sa NU ii lase inapoi pe strada indata sau dupa ce se plictisesc de ei. Insa la cum stau lucrurile solutia pe care o dai tu va fi posibila cine stie peste cate decenii abia.