Traim in Romania. Noaptea, cu un ochi la Urgente

Duminica seara, ora 21, Constat ca ma supara ochiul drept, ceva ma inglodea... Ma spal, dau cu Vizine si astept sa treaca. Nu se intampla asta, iar la 10 seara, cu ochiul in lacrimi, repet operatiunea. Fara efect, ochiul lacrima ceva de speriat posesorul lui. Mentionez ca n-am avut probleme cu ochii in viata mea.

Pe la 11 decid sa ma culc pe ideea populara ca noaptea se vindeca problema de la sine. Fireste, nu s-a intamplat asa, mai mult nu reuseam sa adorm. La 2 dimineata, decid sa-mi duc izvorul la doctor. Ajung in 10 minute in Piata Lahovary, la Spitalul Oftalmologic de Urgenta. Era ferecat bine, am incercat toate usile, am tras de usile automate, am batut cu pumnul in geam.... Nimic, pace si liniste, semi-bezna pe hol.

Decid sa merg la Urgenta, pe Floreasca. Acolo mi se spune ca nu au oftalmolog si... sa merg in Lahovary. Spun senin ca este inchis si primesc replica epocala: Domnule, de ce nu v-ati uitat mai atent, sigur exista o sonerie undeva! Bon, adica eu vin la doua noaptea ca am o urgenta cu ochii (vecinul celui bolnav lacrima prin simpatie) deci ies noaptea de habauc ca nu vad bine, si mi se spune sa casc ochii mai mari si mai clari (plus ca era noapte cand, si sanatos sa fii, nu se vede totul asa de bine).



Ma intorc deci in Lavovary si ma apuc sa bajbai dupa o sonerie. Exista! Una discreta, de un alb murdar pe un perete gri deschis, fara niciun avertisment-text. N-o mai lungesc, am conjunctivita, deci nu mor curand, mi-am luat medicamente si acum tastez in timp ce-mi sterg o lacrima care se scurge din ochiul drept.