In curand pe marile ecrane: Ovidiu Draghia, Superstar

Hai hai. Asta mi-ar trebui sa ajung si pe vreun generic. Totusi, ceva ceva se poate intampla prin ianuarie cand o echipa a unei televiziuni din afara vine la Bucuresti sa faca un documentar despre anul 1989 si impactul sau in Romania.

Cineva din acest proiect, implicat intr-un research in Romania, a dat peste vechiul meu articol publicat mai an pe Ziare.com, Comunismul si 23 august prin ochii unui copil. I-a placut, l-a intrigat povestea cu pistolul introdus in sala in care avea loc Congresul al XIV-lea si a vrut sa ma ia la intrebari.

Ceea ce se petrecu marti seara cand am stat la taclale vreo doua ore pe tema anului 1989, am revazut imagini de la congres, filmate de o echipa de reporteri din strainatate si am reascultat frumoasele cantece pe care le interpretam cu o voce afona de pionier, din fundul salii de congrese.

Sunt curios daca in ianuarie anul viitor voi fi fericitul castigator al unei discutii comuniste noi, de data asta cu obiectivul in ochi. As fi si eu la TV, dupa 22 de ani - nu credeam ca dupa ce am dat flori la rusi, la metroul de la Universitate, o sa mai am sansa de a aparea pe sticla.