Fata de la pagina 5 nu e in "Istoria la feminin" din Muzeul de Istorie

Am mers vineri dupa-amaiza la expozitia "Istoria la feminin", ce propune o imagine cronologica asupra feminitatii si rolului femeii de-a lungul istoriei, pe teritoriul Romaniei. "Istoria la feminim" este gazduita de Muzeul National de Istorie a Romaniei (MNIR), pana pe 3 mai 2010. Expozitia este interesanta, chiar daca nu sunt expuse prea multe obiecte, dar e un bun prilej de a afla cate ceva despre femeile care au contribuit in istoria noastra la viata sociala, culturala, medicala ori chiar militara a Romaniei. De citit si de meditat in fata unui afis cu numele celor mai importante femei ale Romaniei si la domeniile in care si-au adus contributia. Cu rusine, recunosc ca stiam doar 4 nume din lunga lista... Mai jos, despre expozitia "Istoria la feminin":

De la Zeita-creatoare a tuturor lucrurilor, din neolitic, si frumoasele obiecte de podoaba feminine, apartinand epocii bronzului, expozitia face trecerea la orasele-cetate de la Pontul Euxin, unde vizitatorul va cunoaste femeia elina, retrasa in interiorul locuintei sale, in contradictie cu femeia din lumea romana, care obtinuse o oarecare independenta materiala, patrimoniala si juridica. In ceea ce priveste femeia din epoca dacica, exista putine marturii scrise, dar ea apare totusi in cateva scene de pe Columna lui Traian si de pe monumentul triumfal de la Adamclisi, unde este infatisata zvelta, cu fata ovala si trasaturi fine, ochi expresivi si buze frumos conturate. Podoabele femeilor dace descoperite in urma sapaturilor arheologice, denota bun gust si eleganta.

Periplul expozitional continua in Evul Mediu, cand, indiferent de statutul social, odata cu casatoria, femeia prelua toate indatoririle casei, tot ceea ce era de facut in interiorul si in jurul acesteia, iar barbatul, tot ceea ce era legat de lumea din afara casei. Departe de a ramane simple elemente decorative ale saloanelor mondene, femeile romane apartinand efervescentului secol al XIX-lea s-au implicat activ in viata politica prin manifestari proprii. Insa, abia in perioada interbelica, legea electorala din 1939 i-a permis femeii sa patrunda in universul consacrat pana atunci numai barbatilor.

Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, ca raspuns la instalarea comunistilor la putere, in 1945, a luat nastere miscarea de rezistenta din Muntii Fagaras, printre membrii careia s-au numarat si femei. Chinurile si umilintele la care au fost supuse in timpul detentiei sau in urma deportarilor vor fi descoperite, in cadrul expozitiei, din documente provenite de la supravietuitoare, "esente ale feminitatii ingenuncheate, dar niciodata invinse". Regimul comunist a impus in mod brutal femeia ca "muncitor socialist" egal cu barbatul. Acest model al femeii muncitor se impletea cu imaginea femeii - mama a natiunii socialiste, sotie si fidela aparatoare a pacii. Prin refuzul acceptarii nulitatii intelectuale, disidentele anilor '80 vor renaste ideea emanciparii feminine in Romania.

La realizarea acestei expozitii au colaborat: Institutul de Arheologie "Vasile Parvan", Teatrul National Bucuresti, Muzeul National Filatelic si Societatea Romana de Radio.